Aho, aho, copii şi fraţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi!
Şi vedeţi ce s-a-ntâmplat
Anul ăsta minunat...
Totul a-nceput nasol,
Cu Sanyi Kiss pe la subsol,
Însă nu voi insista,
Că-i treabă de DNA.
S-a făcut întâi tapaj
Cu chixul de la Pasaj,
Apoi alt motiv de stres:
Când gătăm drumul expres?
La Ciuperca fă un parc,
În ştrand pune-un aquapark,
Nu poţi să lucrezi încet
La pasaje sau la CET.
În plus, înc-un mare chin:
Unirea cu Sînmartin.
Dă drumul şi la Cetate,
Izolează blocuri toate,
Numai chin şi vai şi-amar
Şi la Campusul Şcolar.
Schimbă ţevile-n pământ,
Chiar de-i frig, ninge şi-i vânt!
Munceşti la apă, canal,
Ai parcări la Tribunal...
Cu biţigla poţi pleca,
Iată, în Ungaria,
Şi-n final, culmea uimirii,
Gata-i şi Piaţa Unirii!
Lucrările, aproape toate,
Erau cam întârziate.
S-a muncit mult, în prostie,
Ce mai, a fost nebunie!
Cred că niciun orădean
Nu mai vrea astfel de an.
S-aibă anul care vine
Şantiere mai puţine,
Fără praf şi fără fumuri,
Fără restricţii la drumuri!
S-avem un oraş la cheie,
Fără şanţuri şi tranşee!
Iar în vară, la votare,
Să ieşim cu mic, cu mare,
S-alegem pe Bolojan
Sau, de ce nu?, pe Mălan!
Sau, mai ştii, un pesedist,
Poate un udemerist...
Pentru-al nost’ întreg norod,
Să trăiască Nagyvarad!
Să o ducem cu toţii fain
În frumosul Grosswardein!
Viaţa să fie-o splendoare
Aici, în Oradea Mare!
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.