Domnul Ţepeş Doamne

Parcă nicicând nu l-au iubit mai mult românii pe Vlad Ţepeş ca în ultimii 26 de ani. În paralel cu dorinţa asumată global de a merge înainte, unii dintre compatrioţii noştri fac periodic o pasională călătorie imaginară înapoi, în acele vremuri în care capetele se tăiau doar pentru că un despot avea o zi proastă, iar planurile pentru ziua de mâine îţi puteau fi brutal anulate pe motiv că tocmai ai fost tras în ţeapă şi expus în piaţa publică.

Jaful şi hoţia în formă continuată la care am fost martori de la marele deranj din '89 îi fac pe cei mai iuţi la mânie să-şi dorească un Ţepeş revitalizat, gata de muncă. Amuzant este faptul că aceştia îşi imaginează automat că ei ar fi, bineînţeles, protejaţi de mânia domnului şi ar beneficia de clemenţă. Le recomand să se mai gândească. Dar ar fi frumos în România dacă Mr. "Ţepeş Doamne" s-ar apuca din nou de trăsnăi? Ar reuşi el să atingă aceleaşi succese din trecut şi să ne vindece de hoţie? Şi, fiindcă tot am deschis subiectul acesta delicat, dacă a fost atât de bun, de ce nu ne-a vindecat atunci când a avut ocazia?

Dacă s-ar reîncarna în zilele noastre, Vlad Ţepeş ar fi un nefericit. L-ar enerva cumplit sistemul democratic în care funcţionează societatea, l-ar frustra teribil că nu poate trage în ţeapă opoziţia, ar face declaraţii scandaloase în fiecare zi, ar fi invitat permanent al televiziunilor de nişă, ar fi criticat de cea mai mare parte a presei şi, cel mai probabil, în ciuda dorinţei de a fi un "preşedinte ţepuitor", ar fi declarat de către comunitatea internaţională dictator şi s-ar trezi izolat pe scena politică. Mandatul său ar fi un dezastru şi n-ar fi exclus să se încheie prematur cu o invazie de eliberare a scumpei noastre ţărişoare.

Şi, totuşi, pentru adepţii soluţiilor radicale există o posibilitate de a-şi vedea visul cu ochii fără curgere de sânge. În fiecare dintre noi există un Ţepeş mic care poate fi readus uşor la viaţă. Iar dacă acel Ţepeş mic, odată resuscitat, va reuşi să-l tragă în ţeapă pe hoţomanul din tine, pe cel care închide ochii la ilegalităţi, pe cel care zice "Las’ că merge şi aşa", pe cel care dă şpagă şi e înţelegător cu bandiţii doar pentru că sunt simpatici, lumea ar fi un loc mai bun. Domnul Ţepeş şi-ar continua somnul de veci în pace şi n-ar mai fi nevoie să dăm foc la puşcărie şi la casa de nebuni. Oricum, în zilele noastre, drepturile omului interzic astfel de practici.