Vatra Românească: Statul trebuie să oprească jaful prin retrocedarea de clădiri şi terenuri

Istoricul Mihai Drecin cere ca statul român să pună capăt retrocedărilor abuzive şi să deschidă procese pentru revizuirea hotărârilor judecătoreşti date în mod ilegal în beneficiul unor biserici maghiare, dar şi al urmaşilor unor criminali de război care au intrat în posesia unor terenuri şi clădiri la care, în baza legilor în vigoare, nu aveau dreptul.

Recurs la istorie

La o săptămână după ce a participat la Forumul Transilvania furată desfăşurat la Târgu Mureş, istoricul orădean a prezentat luni, într-o conferinţă de presă, argumentele de natură istorică şi juridică în baza cărora statul român ar trebui să suspende toate procesele ce au ca obiect restituirea de proprietăţi, mai ales în Ardeal, unde bisericile maghiare şi urmaşii foştilor criminali de război horthişti sau ai "optanţilor" care după Marea Unire din 1918 au decis să renunţe la cetăţenia română au intrat în posesia a mii de imobile, clădiri şi terenuri, fără a fi avut asemenea drepturi legale.

Astfel, Drecin a amintit că în perioada 1919-1921 în România a avut loc o profundă reformă agrară, prin care marii latifundiari, nu doar din Transilvania, ci şi din Vechiul Regat, au fost despăgubiţi de stat pentru ca o parte din proprietăţile lor să fie oferite ţăranilor. Cu toate acestea, urmaşii aşa-numiţilor "optanţi", adică ai celor aproximativ 500 de aristocraţi din Ardeal care au preferat să se stabilească în Ungaria, continuă să revendice şi să primească imobile din partea judecătorilor români, ce ignoră că optanţii au fost deja despăgubiţi.

De asemenea, Drecin a amintit despre Tratatul de la Trianon din 1920, în baza căruia bunurile statului maghiar de pe teritoriul Transilvaniei au intrat automat în proprietatea statului român, prevedere ignorată de instanţele româneşti care, ca şi în cazul fostei Policlinici Mari din Oradea, dau satisfacţie bisericilor maghiare care susţin că imobile de acest fel au fost, de fapt, în proprietatea lor.

Un alt argument în baza căruia Drecin, ca şi ceilalţi participanţi la Forumul Transilvania furată, cer stoparea retrocedărilor, este Convenţia de armistiţiu dintre România, URSS, SUA şi Marea Britanie din septembrie 1944, în temeiul căreia ultimul Guvern democratic al României, condus de Rădescu, a emis Decretele Lege 50 şi 51 din 20 ianuarie 1945, ce pedepseau, inclusiv prin deposedarea de bunuri, criminalii de război. Deşi aceste prevederi legislative sunt în vigoare, a arătat Drecin, ele au fost ignorate de instanţele judecătoreşti care au decis ca fostul sediu al sucursalei Bihor a Societăţii de Îmbunătăţiri Funciare să revină urmaşilor lui Cziffra Koloman, ultimul prefect horthist al Bihorului, refugiat în Ungaria odată cu retragerea armatei horthiste din Oradea.

În fine, profesorul Drecin a amintit şi Decretul Lege nr. 9 din februarie 1945, prin care toate înscrisurile de Carte Funciară făcute de autorităţile horthiste în Transilvania trebuiau anulate, fără însă ca acest lucru să se fi întâmplat efectiv, ceea ce a permis noi retrocedări ilegale.

Analiză caz cu caz

Istoricul orădean a arătat în conferinţa de presă că participanţii la Forumul Transilvania furată (istorici, organizaţii civice şi trei politicieni de diverse culori) au adresat Preşedinţiei şi Guvernului un memoriu prin care cer nu doar stoparea proceselor de restituire aflate pe rol, ci şi verificarea tuturor hotărârilor judecătoreşti emise pentru retrocedarea de terenuri şi clădiri, precum şi revizuirea acelor hotărâri judecătoreşti despre care se va dovedi că au fost pronunţate prin încălcarea legii.

"Este o muncă de Sisif, iar conducerea Arhivelor Naţionale ar trebui să dispună deja cercetătorilor din filialele judeţene să strângă documentele prin care se poate demonstra că au fost lezate interesele statului român", a spus Mihai Drecin.

Acesta a afirmat că, la Forum, un istoric de la Cluj, Vasile Lechinţan, a relatat inclusiv despre modul în care, cu bună ştiinţă, sunt falsificate documente din arhive care să fie folosite de cei ce deschid procese de retrocedare, lucru despre care a arătat că nu îl miră, de vreme ce în conducerea Arhivelor Naţionale, ca şi a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi a Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor fac parte şi reprezentanţi ai UDMR care "au penetrat arhivele".

În ceea ce îl priveşte, Mihai Drecin a spus că, din primăvară, după ce documentele sucursalei Bihor a Arhivelor Naţionale vor fi mutate în noul sediu, astfel că va fi posibilă studierea documentelor, va cerceta modul în care a fost retrocedat Palatul Baroc, în care a funcţionat Muzeul Ţării Crişurilor (deşi clădirea fusese donată în anii '60 statului român), precum şi sumele uriaşe investite în acea perioadă din bani publici pentru reabilitarea acestei clădiri, donate de reprezentanţii Episcopiei Romano-Catolice tocmai din cauză că nu aveau fonduri pentru întreţinerea ei.