UDMR, partid de nomenclaturişti
"Locul celui de-al zecelea Congres al UDMR este acelaşi cu cel din anul 1990, când UDMR s-a înfiinţat, dar ce deosebire între cele două situaţii!... În '90 UDMR s-a legitimat prin Revoluţia pornită la Timişoara, a fost după părerea mea cel mai democratic din ţară şi fruntaş al schimbării de regim, dar între timp organizaţia s-a deteriorat, s-a deturnat, şi azi este unul din celelalte partide ale paletei politice din România, ca un oarecare partid postcomunist. Singura deosebire este că limba oficială este limba maghiară, dar nomenclatura din UDMR face parte din nomenclatura politică din România, fără deosebire", a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Laszlo Tokes, într-o conferinţă de presă desfăşurată marţi la Oradea.
Tokes a afirmat că, în opinia sa, UDMR a pus în plan secundar reprezentarea intereselor comunităţii maghiare din România, fiind mai interesată de obiectivele liderilor ei, sugerând totodată că unul din aceste obiective este îmbogăţirea liderilor. "UDMR este mai preocupată cu soarta ei şi nu a celor pe care ar trebui să-i reprezinte, cauza comunităţilor maghiare este pe al doilea rând în agenda UDMR", a spus liderul CNMT.
Troica Kiss-Szabo-Biro şi politica "etno-business"
În acest sens, Tokes a dat exemplul organizaţiei judeţene Bihor a UDMR. "Este un moment foarte prost că Oradea a fost aleasă ca loc al Congresului, pentru că aici UDMR figurează ca partid de etno-business, unde puterea politică e bazată pe puterea economică a liderilor şi invers, şi în acest sens atât sufletele cât şi voturile alegătorilor sunt cumpărate de troica Kiss - Szabo - Biro", a spus Tokes, referindu-se la Alexandru Kiss, preşedintele UDMR Bihor, vicepreşedinte şi fost preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, la Szabo Odon, preşedintele executiv al UDMR Bihor şi lider al grupului de consilieri judeţeni ai UDMR Bihor, precum şi la Biro Rozalia, preşedinta Consiliului Reprezentanţilor Unionali şi viceprimar al Oradiei.
Laszlo Tokes a amintit că cei trei lideri ai UDMR Bihor au "deturnat" un proiect câştigat la începutul anilor 2000 de Eparhia Reformată de Piatra Craiului şi finanţat de Guvernul Ungariei cu mai multe zeci de milioane de forinţi, în folosul propriu, sub paravanul unui Centru cultural construit la Oradea pentru uzul comunităţii maghiare, dar folosit exclusiv de liderii UDMR. "Cetăţuia lor (n.r. - a celor trei) este Centrul Ady, care s-a construit pe bani furaţi dintr-un proiect câştigat de Eparhia Reformată, dar proiectul a fost deturnat după instalarea Guvernului Medgyessi, şi azi acolo se ţin festivităţi şi a devenit un centru de partid al UDMR", a spus liderul CNMT.
Cele două ţâţe ale UDMR: forintul şi leul
Tokes a afirmat că, de altfel, "UDMR suge la două ţâţe", adică şi la bugetul public din Ungaria, şi la cel din România, şi că liderii UDMR, nu doar din Bihor, ci din întreaga ţară, au creat un sistem de ONG-uri prin care beneficiază de banii celor două bugete. "UDMR suge la două ţâţe, şi la forinţi, şi la lei. Este un sistem întreg de fundaţii la mâna acestor UDMR-işti din Bihor. Ei sunt curatori şi îşi ţin monopolul politic şi economic prin aceste fonduri cumulate şi personale din banii publici plătiţi de contribuabili ca taxe, şi în lei, şi în forinţi. Din păcate şi la nivel naţional avem acelaşi gen de probleme", a spus Laszlo Tokes.
Preşedintele CNMT a afirmat că, din acest motiv, mesajul său către Congresul UDMR de la Oradea este ca liderii Uniunii, din moment ce se pretind a reprezenta întreaga comunitate, să prezinte o situaţie a folosirii banilor către întreaga comunitate. "Din acest motiv am lansat către Congresul UDMR mesajul ca conducerea UDMR să dea socoteală întregii comunităţi maghiare, atât timp cât UDMR îşi revendică întregul monopol politico-etnic, nu doar conducerii UDMR sau Curţii de Conturi".
UDMR a "confiscat" Bisericile maghiare
De asemenea, Tokes a mai afirmat că UDMR, după ce şi-a asigurat puterea financiară pentru a deţine şi puterea politică, încearcă să-şi subordoneze şi acţiunea bisericilor maghiare din Transilvania, romano-catolică şi reformată, ca într-o acţiune de "colonizare". "Trebuie să consemnez acea stare de fapt care arată pătrunderea UDMR în viaţa Bisericii catolice şi a Bisericii reformate, semn al colonizării politice şi economice a Bisericii", a spus preşedintele CNMT.
Tokes a dat încă un exemplu cu privire la UDMR Bihor şi pentru această "colonizare": "În Bihor, troica Kiss-Szabo-Biro pătrunde în toate sferele Bisericii. În timpul meu încă am reuşit să scutesc Biserica noastră reformată de influenţa directă nefastă şi de monopolul bănesc al UDMR, dar după ce m-am retras din funcţia de episcop are loc din zi în zi această pătrundere grosolană".
Laszlo Tokes a încheiat exprimându-şi "speranţa" că, totuşi, Congresul UDMR va marca o schimbare "radicală" şi că îşi va "revizui" politica faţă de bisericile maghiare: "Sperăm că va avea loc o schimbare radicală în viaţa UDMR, că se va face autorevizia politicii UDMR faţă de Bisericile noastre şi că UDMR va fi în stare să se schimbe. Este, totuşi, un mesaj pozitiv", a spus preşedintele CNMT.
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.