Sinagoga ortodoxă din strada Primăriei se transformă în muzeu. Comunitatea Evreilor a cedat vineri imobilul, cu titlu gratuit, către Muzeul Ţării CriÅŸurilor. Vreme de 25 de ani, aici va funcÅ£iona un Muzeu de istorie a evreilor din Oradea ÅŸi Bihor, ca secÅ£ie distinctă a Muzeului Ţării CriÅŸurilor, ÅŸi un Centru de informare documentară cu privire la istoria evreilor, care va fi legat în reÅ£ea cu alte instituÅ£ii similare din lume.

"Cu toate greutăţile financiare care există în Å£ară ÅŸi în oraÅŸ, cu un efort comun vom realiza acest proiect spre folosul tuturor", a declarat Felix Koppelmann, preÅŸedintele Comunităţii Evreilor Bihor, cel care a ÅŸi semnat actul de dare în administrare gratuită a clădirii.

Atât reprezentanÅ£ii comunităţii evreieÅŸti, cât ÅŸi cei ai muzeului îÅŸi doresc ca sinagoga să fie reabilitată pe bani europeni. "Reabilitarea clădirii nu se va face din subvenÅ£ii de la buget, ci se va realiza din proiecte europene. Vom miza ÅŸi pe sprijinul reÅ£elei de muzee de istorie a evreilor care funcÅ£ionează în întreaga lume", a spus Koppelmann.

PreÅŸedintele Comunităţii Evreilor a menÅ£ionat că muzeul va fi dotat cu obiecte provenind din donaÅ£ii. "Vom apela la donatori din Oradea ÅŸi întreaga lume, iar dacă vor fi obiecte de o importanţă deosebită ÅŸi va fi nevoie, le vom cumpăra pentru ca vizitatorii să poată vedea cu ochii lor cum au trăit, cum au gândit, ce anume au citit evreii care locuiau în urmă cu o sută de ani în Oradea", a mai spus Koppelmann.

Muzeu în loc de aprozar

Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării CriÅŸurilor, a spus că ideea amenajării unui muzeu al istoriei evreilor în incinta unei sinagogi a apărut încă din 1996. "Încă de atunci, într-o discuÅ£ie cu domnul Koppelmann ÅŸi cu doamna Tereza Mozes, am luat în calcul amenajarea unui muzeu ÅŸi a unui centru de documentare. IniÅ£ial ne-am gândit la sinagoga neologă din strada IndependenÅ£ei. Am ÅŸi făcut un calcul ÅŸi am ajuns la concluzia că la nivelul anului 2001 restaurarea ÅŸi renovarea sinagogii neologe ne-ar fi costat undeva la 12 miliarde de lei vechi. Actuala sinagogă ne va costa în mod cert mai puÅ£in, pentru că nu este atât de mare", a spus directorul.

PreÅŸedintele Koppelmann a completat, arătând că dată fiind vechimea clădirii ÅŸi starea în care se află, "reabilitarea va costa atâta câÅ£i bani vom putea face rost". IniÅ£iatorii estimează că scrierea proiectului ÅŸi obÅ£inerea finanţării pentru reabilitarea clădirii va dura circa doi ani, după care lucrările efective vor dura alÅ£i doi ani.

Sinagoga ordodoxă din strada Primăriei nu a mai servit ca lăcaÅŸ de cult de la ultimul război mondial, când, din cei 33.000 de evrei câÅ£i trăiau în Oradea, doar 2.000 au mai supravieÅ£uit deportărilor. În ultimii ani imobilul a servit ca depozit pentru o mică piaţă de legume amenajată în curtea sinagogii.

Concert la sinagogă

Dacă sinagoga ortodoxă din strada Primăriei va deveni muzeu, cea neologă din strada IndependenÅ£ei se va transforma în sală de concerte ÅŸi de expoziÅ£ii. "Nu este exclus ca peste o lună sau două aceasta să fie îmbrăcată în schele, pentru că vor începe lucrările de reabilitare", a anunÅ£at Felix Koppelmann.

Comunitatea Evreilor a încheiat anul trecut un parteneriat cu Primăria Oradea pentru reabilitarea imobilului. Clădirea va fi reabilitată în exterior pe banii municipalităţii, iar în interior din fondurile comunităţii evreilor, după care va servi în paralel ca sală de concerte, sală de expoziÅ£ii, centru de informare turistică ÅŸi, la sărbători, chiar ca lăcaÅŸ de cult.

"Legea mozaică permite ÅŸi chiar recomandă ca atunci când un lăcaÅŸ de cult nu mai poate fi folosit din motive independente de voinÅ£a comunităţii care l-a construit, acesta să fie pus la dispoziÅ£ia întregii comunităţi, indiferent de naÅ£ionalitatea sau religia celor care fac parte din ea", a mai spus preÅŸedintele.

Din cele 29 de sinagogi care au funcÅ£ionat în Oradea, în prezent mai există doar 10, din care abia 7 mai pot servi efectiv ca lăcaÅŸe de cult. Comunitatea evreilor din Bihor numără doar 700 de membri, în mare parte vârstnici, aÅŸa că multe imobile au rămas în paragină din lipsă de fonduri.