Prim-comisarul Gărzii de Mediu Bihor, Călin Mocan, l-a acuzat joi, într-o conferinţă de presă, pe directorul AgenÅ£iei pentru ProtecÅ£ia Mediului Bihor, Ovidiu Dăescu, că a comis o ilegalitate când a emis avizul de mediu pentru închiderea fabricii Alumina, fără să impună un termen pentru ecologizarea haldelor de ÅŸlam ale fostei întreprinderi. În răspuns, ÅŸeful APM Bihor spune că impunerea unor termene nici nu Å£ine de competenÅ£a sa, ci de cea a AgenÅ£iei Regionale pentru ProtecÅ£ia Mediului Cluj Napoca.

Întreg conflictul nu face, însă, decât să scoată la iveală situaÅ£ia incertă în care se află ecologizarea fostei întreprindere Alumina, pentru care firma privată care o deÅ£ine, Cemtrade, nu-ÅŸi asumă răspunderea ÅŸi pentru care nici instituÅ£iile statului nu-ÅŸi prea bat capul să găsească o soluÅ£ie certă.

Istoria unei poluări

În deceniile când fabrica Alumina a funcÅ£ionat (din anii '60), pe halde s-a depozitat un amestec solidificat de particule fine ale unor substanÅ£e minerale în suspensie, provenit din instalaÅ£iile de prelucrare a aluminei.

Cele patru halde au trecut în administrarea Cemtrade, firma care a cumpărat Alumina la finele anilor '90, însă fără a se stabili expres cine are responsabilitatea ecologizării munÅ£ilor de deÅŸeuri. Practic, acest lucru a fost posibil deoarece două articole ale contractului de vânzare-cumpărare se bat cap în cap. Documentul prevede că "în condiÅ£iile Legii privind protecÅ£ia mediului ÅŸi în baza principiului "poluatorul plăteÅŸte", cumpărătorul nu preia nicio responsabilitate sau obligaÅ£ie de reparare a eventualelor daune produse mediului de către vânzător în cursul derulării activităţii sale". Altfel spus, Alumina, adică statul, ar fi trebuit să ecologizeze haldele. TotuÅŸi, în acelaÅŸi contract se stipulează că "vânzătorul nu este obligat să repare, recupereze sau să cureÅ£e orice teren sau alt activ care face obiectul prezentului contract"..

De la teorie la practică

Atât ÅŸeful APM Bihor, cât ÅŸi cel al Gărzii de Mediu au declarat de-a lungul anilor că haldele Alumina reprezintă una din cele mai mari surse de poluare din Oradea, întrucât ÅŸlamul se inflitrează, alterând solul ÅŸi apa, iar vântul ridică pulberile, poluând aerul. Cu toate acestea, niciunul nu a indicat o soluÅ£ie.

Prim-comisarul Călin Mocan susÅ£ine că Garda de Mediu, adică instituÅ£ia pe care o conduce, nu mai are ce să facă. "Ne jucăm de-a ÅŸoarecele ÅŸi pisica cu această societate Cemtrade, din punct de vedere al ecologizării", a spus Mocan. "Eram director la APM în 2007 când au solicitat aviz de mediu pentru încetarea activităţii. Până în 2009, nu l-am eliberat, pentru că oamenii ăia nu vor să-ÅŸi asume nimic", a precizat prim-comisarul, explicând că a refuzat să dea Cemtrade avizul de mediu tocmai fiindcă bănuia că acÅ£ionarii acestei societăţi vor închide fabrica fără să ecologizeze haldele.

"Cemtrade a cumpărat fără obligaÅ£ii de mediu. Teoretic, are dreptul. Dar, practic, ÅŸtii că orice cumperi, cumperi cu bune ÅŸi cu rele", susÅ£ine Mocan, sugerând astfel că, în ciuda ambiguităţii contractului, Cemtrade ar trebui să cureÅ£e haldele de ÅŸlam.

Să rezolve Primăria!

În acest context, ÅŸeful Gărzii de Mediu a criticat atitudinea lui directorului APM Bihor care a emis un aviz de închidere a Cemtrade în 27 iulie 2009, impunând conducerii societăţii măsuri strict teoretice de ecologizare, fără niciun termen de executare. "AÅŸa ceva nu există în legislaÅ£ia românească. Mă duc în control la Cemtrade ÅŸi ce îi spun, dacă nu are termen de îndeplinire?", întreabă retoric Mocan.

El a prezentat ÅŸi soluÅ£ia pe care o consideră cea mai potrivită pentru ca orădenii să scape de problema haldelor de ÅŸlam, pe modelul aplicat de Primăria Suplacu de Barcău pentru batalul de reziduuri petroliere de la Dolea, provenite de la Rafinărie. Primăria din Suplac a preluat obligaÅ£iile de mediu ale Rafinăriei, pentru că doar primăriile pot accesa fonduri europene pentru decontaminarea unităţilor industriale dezafectate, a spus Mocan. În consecinţă, acesta sugerează ca ÅŸi poluarea produsă de-a lungul ultimelor cinci decenii de Alumina-Alor-Cemtrade să fie neutralizată de Primăria Oradea, care ar putea obÅ£ine în acest scop fonduri europene.

De la Oradea la Cluj, apoi la BucureÅŸti

De cealaltă parte, contactat de BIHOREANUL, directorul APM, Ovidiu Dăescu, afirmă că situaÅ£ia e diferită de cea pe care o prezintă Mocan. "APM Bihor nu are competenÅ£a să impună termene, întrucât Cemtrade a obÅ£inut acordul de mediu de la AgenÅ£ia Regională pentru ProtecÅ£ia Mediului Cluj Napoca, nu de la Bihor", a declarat Dăescu.

Acesta afirmă că a încercat să găsească o soluÅ£ie pentru rezolvarea poluării de la Cemtrade. "La momentul privatizării fostei Alumina în contractul de vânzare-cumpărare trebuia precizat clar cine îÅŸi asumă sarcinile de mediu. Nu s-a făcut acest lucru. Ministerul Dezvoltării mi-a transmis, în scris, că la privatizare s-a urmărit cu precădere interesul cumpărătorului", spune ÅŸeful APM, sugerând că acÅ£ionarii Cemtrade au fost favorizaÅ£i.

Dăescu susÅ£ine că a încercat să afle cine reprezintă statul în această situaÅ£ie, dar nu a primit niciun răspuns la demersurile făcute. Potrivit spuselor sale, ARPM Cluj a dat un acord de mediu pentru închidere care prevede obligativitatea ecologizării. Culmea, însă, fără a preciza cui anume îi revine această obligaÅ£ie ÅŸi nici termenul până la care operaÅ£iunea trebuie făcută. Åžeful APM Bihor a mai spus că, ulterior, haldele de ÅŸlam ale fostei Alumina au fost declarate oficial ca sit contaminat istoric (adică de o perioadă foarte mare de timp), aflat sub jurisdicÅ£ia AgenÅ£iei NaÅ£ionale pentru ProtecÅ£ia Mediului, nici măcar a celei Regionale din Cluj Napoca.