"Un gest remarcabil", "o floare, rară, a recunoştinţei". Aşa au considerat doi foşti miniştri ai României, filozoful Mihai Şora (independent, deţinător al portofoliului în 1990) şi inginerul constructor Nicolae Noica (ţărănist, cu un mandat la Lucrările Publice în guvernarea CDR), demersul prin care Primăria Oradea a deschis, vineri, seria evenimentelor dedicate împlinirii unui secol de la Marea Unire din 1918, prin dezvelirea statuii marelui om de stat Ion I.C. Brătianu, amplasată în parcul care îi poartă numele.
La festivitate au participat circa 300 de persoane, mare parte membri ai PNL, partidul pe care Brătianu l-a condus, la fel ca şi România, în cea mai fastă perioadă a ţării, dar şi intelectuali şi tineri liceeni, prefectul Ioan Mihaiu şi directori de instituţii, precum Lucian Silaghi (Direcţia pentru Cultură), Mihai Togor (comisarul şef al Gărzii de Mediu Bihor), Alin Novac Iuhas (şeful Inspectoratului Şcolar), rectorul Universităţii, Constantin Bungău şi alţii.
S-au remarcat însă, prin absenţă, şefii Consiliului Judeţean Bihor, despre care unul dintre participanţi a spus, maliţios, că "doi dintre ei (n.r. – aluzie la vicepreşedinţii Ioan Mang şi Traian Bodea) nu au venit pentru că probabil habar nu au cât de important a fost Brătianu pentru România, iar celălalt (n.r. – trimitere la preşedintele Pasztor Sandor) tocmai pentru că ştie ce rol a avut Brătianu în istoria României".
Un monument frumos
Ceremonia, care a durat o oră, a început la momentul programat (ora 13.00), fără nicio întârziere, prin prezentarea onorului militar prefectului Ioan Mihaiu şi primarului Ilie Bolojan, care au luat loc apoi în mulţime pentru a asculta Imnul Naţional. În prezenţa omologului său greco-catolic, Prea Sfinţitul Virgil Bercea, episcopul ortodox Sofronie Drincec a oficiat apoi slujba Te Deum, alături de încă cinci preoţi, după care a urmat momentul aşteptat: dezvelirea monumentului, de către artistul care l-a şi realizat, sculptorul sătmărean Radu Ciobanu.
"Nu credeam că o să-mi leg vreodată numele de acest oraş", avea să spună acesta ulterior, amintindu-şi de trecerile sale prin Oradea încă din tinereţe şi adăugând că "de acum o parte din inima mea este aici".
Artistul a explicat şi simbolistica monumentului, format din două elemente: pe o coloană, în dreapta, se află stema regală a României, ce reuneşte simbolurile provinciilor istorice, iar deasupra ei o acvilă, simbol al Armatei Române şi al măreţiei statului, în stânga aflându-se Brătianu, arătând spre simbolul ţării.
"Numai cerbicia domnului primar a făcut posibilă această statuie", a mai spus sculptorul, cu trimitere la faptul că în urmă cu doi ani Comisia pentru Monumente de For Public a refuzat avizarea proiectului invocând tocmai prezenţa acvilei.
O datorie a Oradiei
Prima alocuţiune adresată asistenţei a aparţinut primarului Oradiei, Ilie Bolojan, care a explicat de ce personalitatea lui Ion I.C. Brătianu, premierul Marii Unirii, este atât de importantă nu doar pentru liberali, ci pentru toţi românii, în mod special pentru orădeni, ca şi pentru arădeni şi timişoreni.
"Pentru că azi se împlinesc 90 de ani de la decesul său, la 63 de ani, în timp ce servea România ca prim-ministru, încheind o carieră care şi-a pus amprenta asupra a ceea ce este astăzi ţara noastră", a spus Bolojan, precizând că patriotismului şi tenacităţii lui Ionel Brătianu i se datorează, între multe altele, faptul că trei oraşe mari – Oradea, Arad şi Timişoara – sunt în prezent în graniţele României, nu ale altor două ţări vecine.
"Ion I.C. Brătianu a fost un model de demnitate. Românii merită să-i respecte pe Brătianu, pe Regele Ferdinand, pe Regina Maria, pe Iuliu Maniu, pe toţi generalii Armatei Române", a mai spus Bolojan referindu-se şi la ceilalţi protagonişti ai Marelui Război şi Marii Uniri.
Recunoştinţa, floare rară
Fost ministru al Lucrărilor Publice şi membru al PNŢCD, cunoscutul inginer Nicolae Noica, descendent al ilustrului filozof Constantin Noica, s-a declarat impresionat de gestul de recunoştinţă al Primăriei Oradea faţă de marele Brătianu. "Se spune adesea că recunoştinţa este o floare rară. Astăzi la Oradea s-a sădit o floare, gest rar", a spus Noica, arătând că pentru istoria României "Brătianu merită mult mai mult".
"Brătianu a coborât dintr-o familie de mari patrioţi, nu trebuie să ezităm să folosim acest cuvânt", a arătat fostul ministru, vorbind apoi despre excelenta formaţie profesională de inginer a personalităţii omagiate şi despre munca sa la mari obiective de construcţii (inclusiv la celebrul pod de la Cernavodă proiectat de Anghel Saligny), dar şi despre pasiunea cu care şi-a dedicat întreaga activitate politică modernizării României Mari, prin legi, prin măsuri de guvernare şi prin diplomaţie. "După un mandat de patru ani, un raport al Guvernului condus de Brătianu era aşa gros", a desenat în aer Nicolae Noica, sugerând consistenţa realizărilor celui care a fost de cinci ori premier al ţării, cu întreruperi, între 1908 şi 1927.
În final, tot el a amintit că Oradea mai are o datorie faţă de un alt personaj care a contribuit decisiv la Marea Unire: Regele Ferdinand. "Aici, undeva, trebuie pus şi Regele Ferdinand, poate chiar în locul său, din Piaţa Unirii, de unde a fost dat jos de ceea ce eu numesc forţele răului", a spus Nicolae Noica, referindu-se la distrugerea statuii ecvestre a suveranului României Mari în 1940, după ce trupele lui Horthy au ocupat Oradea odată cu întregul Ardeal de Nord.
Un nou obiectiv de "selfie"-uri
După scurtele alocuţiuni, în acordurile Imnului Eroilor au depus jerbe de flori la noul monument reprezentanţii Prefecturii, Consiliului Judeţean (de fapt consilierul Ionel Avrigeanu), Primăriei Oradea (edilul şef Ilie Bolojan flancat de ambii secunzi, Mircea Mălan şi Florin Birta), Garnizoanei Oradea, Universităţii, Inspectoratului Şcolar, Teatrului Regina Maria, Colegiului Naţional Emanuil Gojdu şi Liceului Greco-Catolic Iuliu Maniu, precum şi a unor ONG-uri, de la Asociaţia România Europeană la Uniunea Vatra Românească.
În final, participanţii la festivitate – nu doar membrii Biroului Naţional al PNL, în frunte cu preşedintele Ludovic Orban, anume sosiţi la Oradea, ci inclusiv înaltele feţe bisericeşti – au ţinut să-şi facă poze de grup sau individuale, evident şi "selfie"-uri, în faţa noului monument al Oradiei. Unul nu doar plin de încărcătură simbolică, dar şi frumos.
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.