Nivelul ÅŸi temperatura apei au scăzut dramatic în lacul cu nuferi din RezervaÅ£ia Naturală Pârâul PeÅ£ea, Băile 1 Mai, singurul habitat acvatic termal din România, cauza fiind forajele ilegal făcute pentru alimentarea cu apă geotermală a piscinelor aparÅ£inând vilelor ÅŸi pensiunilor din staÅ£iunile Băile 1 Mai ÅŸi Băile Felix.

Pericol de dispariţie

"Lacul nu a mai avut aport de apă geotermală, temperatura apei oscilând între 10-11 grade Celsius, situaÅ£ie în care fauna ÅŸi flora erau în pericol de dispariÅ£ie", se arată într-un comunicat date publicităţii marÅ£i de specialiÅŸtii Muzeului Ţării CriÅŸurilor.

Lipsa apei geotermale în lacul cu nuferi din Băile 1 Mai a determinat instituÅ£ia, care este custode al rezervaÅ£iei, să ceară o întrunire de criză la care au participat reprezentanÅ£i ai AgenÅ£iei pentru ProtecÅ£ia Mediului, CJ Bihor, Primăriei Sânmartin, APM Bihor, Gărzii de Mediu, AgenÅ£iei NaÅ£ionale pentru Resurse Minerale, AdministraÅ£iei Bazinale de Apă CriÅŸuri, ai Universităţii, SC Turism Felix ÅŸi SC Transgex.

În urma întâlnirii desfăşurate pe 11 ianuarie, specialiÅŸtii au atenÅ£ionat că habitatul acvatic termal este dependent de exploatările de apă geotermală din zona comunei Sânmartin, care au scăpat de sub control.

100 de foraje ilegale

"După anul 1990, monitorizarea exploatării apei geotermale în zona comunei Sânmartin a scăpat total de sub control, realizându-se, după estimările noastre, peste 100 de foraje ilegale pentru a deservi unele dintre vilele ÅŸi pensiunile cu piscine construite în staÅ£iunile Băile 1 Mai ÅŸi Băile Felix. Aceste foraje ilegale influenÅ£ează atât exploatarea zăcământului de către concesionar (SC Turism Felix), cât ÅŸi funcÅ£ionarea ecosistemului termal din aria naturală protejată", se precizează în comunicatul MÅ¢C.

Până acum, nivelul apei în lacul cu nuferi a scăzut cu aproape 1 metru, iar temperatura lacului cu 20 de grade Celsius, din cauza secării izvoarelor termale sublacustre determinată de furtul de apă geotermală.

Cu degetul spre ABA şi Primărie

SpecialiÅŸtii susÅ£in că, dacă furtul de apă geotermală va continua, ar putea provoca dispariÅ£ia completă, "în scurt timp, a unicului habitat acvatic termal din România", declarat rezervaÅ£ie naturală în 1932.

Pentru ca acest lucru să nu se întâmple, MÅ¢C cere "identificarea ÅŸi sancÅ£ionarea celor care au executat foraje fără permis sau licenţă". În acest scop, Muzeul recomandă AgenÅ£iei NaÅ£ionale pentru Resurse Minerale să apeleze la AdministraÅ£ia Bazinală de Apă CriÅŸuri, care "a avizat executarea unor foraje de apă rece într-o zonă în care se ÅŸtia că există doar ape geotermale" ÅŸi la Primăria Sânmartin, care "a avizat construcÅ£iile cu piscine ÅŸi răspunde de toate lucrările ce se execută în perimetrul comunei".

"Aplicarea legii ar duce la stoparea furtului de apă geotermală, început în anii ‘90, ÅŸi la reducerea presiunii antropice asupra zăcământului geotermal, prin cimentarea forajelor ilegale ÅŸi sancÅ£ionarea celor depistaÅ£i că au încălcat legea", se mai arată în comunicatul MÅ¢C.