Procurorul Alexandru Lele, judecat de CSM pentru grave neglijențe și încălcarea codului deontologic

Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a luat în discuţie, miercuri, dosarul procurorului Alexandru Lele de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, acuzat de gravă neglijenţă. Acuzațiile se referă la arestarea, în aprilie 2001, a omului de afaceri orădean Adrian Tărău, exonerat ulterior de instanțele de judecată care au declarat totodată arestarea fiului fostului prefect PSD o gravă eroare judiciară și au obligat statul român la despăgubiri de 20.000 de lei în favoarea acestuia.

Totodată, Lele este judecat și pentru alte abateri disciplinare, pe care le-ar fi comis înainte de suspendarea sa în 2002, și a căror verificare a fost întreruptă pe perioada anchetei penale care s-a derulat împotriva lui până în decembrie 2008.

Potrivit unui raport întocmit de Parchetul Curții de Apel Oradea analizat acum de CSM, între 1994-2000 procurorul a lăsat în nelucrare dosare penale perioade mari de timp iar în 2001 a raportat statistici nereale. Lui Lele i s-a mai imputat achitarea definitivă a 32 de persoane pe care le-a trimis în judecată și despre care s-a dovedit că nu au comis faptele respective, respectiv arestarea ilegală și cercetarea abuzivă a mai multor persoane.

Miercuri, procurorii din CSM au decis să îi permită lui Lele să îşi strângă probe în apărarea sa, următorul termen al cauzei fiind stabilit pentru data de 15 mai.

Judecat și pentru lipsă de deontologie

Joi, secția de procurori a CSM va dezbate și o altă sesizare împotriva magistratului, făcută de Comisia de disciplină pentru procurori care îl acuză de încălcarea conduitei de magistrat în urma unor articole jignitoare scrise la adresa mai multor magistrați orădeni în timp ce colabora la săptămânalul Gazeta de Oradea.

Conform sesizării, prin faptele sale, Lele a încălcat Codul deontologic al magistraților care prevede că procurorii trebuie să se abțină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor, dar și de la fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie şi în societate. Tot Codul deontologic stabileşte că magistrații nu îşi pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a colegilor lor.

Membrii CSM vor soluționa și contestația depusă de magistrat împotriva hotărârii prin care dosarul său a fost respins de la concursul de promovare în funcții organizat de Institutul Național al Magistraturii pe 9 mai.