Premieră: Reuniune a Colegiului Prefectural în prezenţa presei. Prefectul, nemulţumit de conducerea ITRSV (FOTO)

La iniţiativa prefectului Claudiu Pop, reuniunea de miercuri a Colegiului Prefectural, din care fac parte şefii instituţiilor deconcentrate ale Guvernului din judeţul Bihor, s-a desfăşurat, pentru prima oară în ultimii ani, în prezenţa unor reprezentanţi ai presei.

Pe ordinea de zi s-au aflat rapoartele de activitate a trei servicii importante: Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare, Secţia judeţeană a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi recent înfiinţata Administraţie a Finanţelor Bihor (fostă Direcţie judeţeană).

Bălmăjeală de silvicultori

Trimis de superior în locul său, inspectorul şef adjunct al ITRSV, Nicolae Timaru (foto), a reuşit să-l irite pe prefect de la bun început, citind, nu foarte fluent, un raport plin de cifre, ceea ce l-a făcut pe Claudiu Pop să-l întrerupă ca să-i pună întrebări despre situaţii concrete. Asta după ce în această vară, cum se ştie, doar la Ocolul Silvic Dobreşti, potrivit unui control al Regiei Naţionale Romsilva, s-a descoperit că au fost doborâţi, ilegal, copaci în valoare de 6 milioane lei. Pe de altă parte sunt notorii demersurile repetate şi insistente, inclusiv pe lângă Ambasada SUA, ale unui grup de investitori din Valea Aleului, nemulţumiţi că deşi au prezentat organelor în drept (ITRSV, Poliţiei, Parchetelor, Primăriei Pietroasa) fotografii şi filme ce ilustrează furturile masive de lemn din zonă, niciuna dintre instituţii nu a mişcat un deget nici pentru prinderea făptaşilor, nici pentru combaterea fenomenului.

"Vă rog să prezentaţi succint raportul şi concret", i-a cerut prefectul reprezentantului ITRSV, la care acesta l-a îngânat: "Succint...". "Vă distrează?", l-a chestionat prefectul (foto). "Nu", a răspuns sec Nicolae Timaru.

După care, însă, a făcut tot ce ştia: a prezentat informaţii irelevante, precum faptul că "suprafaţa judeţului Bihor este împărţită în 16 fonduri cinegetice, însumând 700.000 de hectare", că la aceste fonduri s-au făcut 4 controale "privind îndeplinirea condiţiilor stabilite în licenţe, 9 controale privind prevenirea şi combaterea actelor de braconaj", aplicându-se "13 sancţiuni contravenţionale în cuantum de 7.000 de lei", că în ce priveşte gestionarea corectă de către Ocoalele Silvice a fondurilor forestiere s-au făcut 87 de controale, descoperindu-se "1.784 de metri cubi de arbori tăiaţi nelegal, în valoare de 272.000 lei", astfel că s-au dat sancţiuni contravenţionale de 75.000 lei, iar "13 infracţiuni au fost sesizate Parchetelor", că în ce priveşte "circulaţia materialului lemnos" s-au făcut "59 de controale", volumul materialului confiscat fiind de 405 metri cubi, iar valoarea de 69.340 lei, motiv pentru care "s-au aplicat 11 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 13.600 lei".

Vorbă multă, faptă subţire

Abia când prefectul a permis celorlalţi şefi de instituţii să pună întrebări sau să facă observaţii au putut participanţii la reuniune să-şi dea seama cât de lipsit de importanţă este şuvoiul de cifre enumerate, iar asta pentru că şeful Oficiului Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Cristian Buzle (foto), a arătat că, de fapt, de la aderarea României la UE, adică din 2007 încoace, în Bihor nu a fost obţinut nici măcar un singur euro din fonduri europene pentru împăduriri, deşi au existat numeroşi doritori.

"Din păcate, pe axa Împăduriri, judeţul Bihor nu a aplicat deloc pentru accesarea de fonduri, pentru că cei care au vrut să aplice au întâmpinat greutăţi chiar din partea instituţiilor care trebuia să le avizeze dosarele", a spus Cristian Buzle.

Câţi bani s-au pierdut şi cât de nepotrivit acţionează ITRSV a arătat tot acesta. "Noi facem împăduriri cu fonduri de la buget în zona Salonta, deşi aceasta se pretează mai bine pentru agricultură, în timp ce dealuri întregi sunt complet defrişate. Proprietarii de terenuri puteau primi 1.660 euro pe hectare pentru împăduriri în zona de munte, plus câte 300 de euro/hectar anual, timp de 5 ani, pentru întreţinerea zonelor împădurite, plus câte 120 euro/hectar, timp de 15 ani, ca şi compensaţie să nu taie arborii", a spus şeful Oficiului pentru Dezvoltare Rurală.

Care a fost răspunsul inspectorului adjunct al ITRSV? "E adevărat (n.r. - că nici măcar nu a fost depusă o singură cerere pentru obţinerea de fonduri europene pentru împăduriri), dar condiţiile de obţinere sunt foarte riguroase şi nu le-au îndeplinit cei care au vrut să aplice", a spus Nicolae Timaru.

Alt şuvoi de cifre

Acelaşi tip de prezentare ca şi colegul său de la ITRSV l-a făcut şi şeful secţiei Bihor a CNADNR, Ioan Piţurcă. Acesta a vorbit despre stadiul pregătirilor drumurilor naţionale în vederea prevenirii blocării lor pe timpul iernii, despre aprovizionarea cu materiale antiderapante şi asigurarea cu utilaje a angajaţilor care vor trebui să asigure deszăpezirea pe DN-uri.

Sătul să audă, practic, statistici, prefectul l-a avertizat pe şeful secţiei că "pe data de 2 noiembrie (n.r. - adică imediat după expirarea termenului limită până la care trebuie încheiate pregătirile) voi inspecta personal toate bazele şi punctele de sprijin pentru a verifica aprovizionarea cu materiale şi utilajele".

De-a dreptul hilar a fost, apoi, dialogul dintre şeful ISU Crişana Bihor, generalul Ioan Baş, cu omologul său de la Drumuri. "Vă rugăm să faceţi să ne parvină şi nouă planurile de intervenţii", a spus generalul, în timp ce Piţurcă i-a răspuns că deja le-a trimis.

Raport despre concedieri la Finanţe

Cel din urmă şef de serviciu guvernamental deconcentrat care şi-a prezentat miercuri raportul - de această data clar şi la obiect - a fost Ioan Mihaiu (foto), fost director general al Direcţiei Finanţelor Publice, recent reorganizată ca Administraţie Judeţeană a Finanţelor Publice, prin înfiinţarea Direcţiei Regionale de resort cu sediul la Cluj.

Mihaiu l-a informat pe prefect că din 670 de posturi ale fostei Direcţii Judeţene au fost desfiinţate 280 de posturi, adică mai mult de o cincime, iar din cele 280 de persoane care au primit preavize 160 au participat la testări în Oradea, pentru a se decide câte îşi vor păstra aici locurile de muncă, iar alte 120 de persoane au participat la testări la Cluj, unde le vor fi mutate posturile.

"Am pierdut la Oradea structuri-suport - contabilitatea, controlul financiar, resursele umane - dar ca activitate 90% a rămas la noi: colectarea, administrarea impozitelor, controlul fiscal şi trezoreria", a spus Ioan Mihaiu.

Concluzii

Din felul în care a decurs prima reuniune a Colegiului Prefectural la care a fost permis accesul presei reiese că sunt şefi de instituţii deconcentrate ale Guvernului care fie sunt superficiali, fie indiferenţi, fie incapabili să-şi prezinte activitatea într-un mod sintetic, astfel încât oricine să înţeleagă dacă au probleme, care sunt acestea, cum pot fi rezolvate, care sunt cauzele şi ce ar trebui schimbat atât în legislaţie, cât şi în activitatea zilnică, pentru corectarea lucrurilor.

Judecând tot după prestaţia şefilor de instituţii, aceştia s-au obişnuit să-şi prezinte activitatea pur formal, în timp ce "în teren" realitatea este de plâns, de cele mai multe ori.