PPMT denunţă la DNA Afacerea Mecena derulată de Kiss, Szabo Odon, Biro, Lakatos şi "clanul Mudura"

Şeful PPMT Bihor, Csomortanyi Istvan, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, că luni, 31 august, a depus la DNA Oradea un denunţ penal în care cere anchetarea Afacerii Mecena, în valoare de 1,1 milioane euro, ai cărei protagonişti sunt liderii UDMR Bihor Alexandru Kiss, Szabo Odon, Rozalia Biro şi Lakatos Peter, plus răposatul om de afaceri Alexandru Mudura.

Proiect deturnat

În conferinţa de presă, Csomortanyi a recapitulat principalele repere ale Afacerii Mecena, amintind că în anul 2002 Guvernul ungar condus de Viktor Orban aproba finanţarea cu 320 milioane forinţi a construirii unui Centru Cultural Ady Endre în localitatea cu acelaşi nume din judeţul Satu Mare, în cadrul programului Szechenyi, prin care Budapesta sprijină maghiarimea din afara graniţelor.

Dar, a arătat el, socialistul Medgyessy Peter, "la intervenţia liderilor UDMR Bihor, a deviat finanţarea către Fundaţia Mecena, proaspăt înfiinţată atunci de omul de afaceri Alexandru Mudura şi de preşedintele UDMR Bihor Alexandru Kiss", care au promis un Centru Cultural în Oradea, pe un teren de un hectar din vecinătatea Ştrandului Municipal, acordat de Consiliul Local în folosinţă gratuită pe o perioadă de 49 ani.

"Din 1,1 milioane euro s-a construit o sală de conferinţe şi o clădire menită să fie hotel, dar terminată în proporţie de nici 25%", lucrarea fiind evaluată la cel mult 295.000 euro, a spus Csomortanyi, concluzionând că diferenţa de 800.000 euro ar fi fost deturnată de protagoniştii afacerii.

Mudura de la A la Z

Csomortanyi a amintit că în 2012 "Primăria s-a autosesizat" că Fundaţia Mecena nu şi-a respectat încă din 2010 angajamentul ca în schimbul terenului să recompenseze anual cu burse câte 10 studenţi de etnie maghiară şi 10 de etnie română, astfel că a început executarea silită a ONG-ului. Ulterior, însă, la cererea liderilor UDMR, tot Primăria a aprobat un schimb cu Fundaţia Mecena, de la care a primit construcţiile şi terenul de lângă Ştrand, dându-i Casa Leda din strada Republicii 59, cu valoare de simbol pentru comunitatea maghiară deoarece aici a locuit muza poetului Ady Endre.

Csomortanyi a arătat că tot în 2014, Primăria a impus Fundaţiei să achite 186.000 lei, chirii şi penalităţi neachitate până atunci, astfel încât în prezent "comunitatea maghiară ar putea rămâne şi fără Casa Leda", deoarece ONG-ul "nu are alte fonduri", deci în final va trebui să plătească această sumă cel mai probabil fie vânzând-o, fie urmând să-i fie luată în contul datoriei.

Pe de altă parte, a arătat liderul PPMT Bihor, deşi Primăria a motivat schimbul de anul trecut prin faptul că avea nevoie de terenul de lângă Ştrand pentru proiectul acvaparcului Nymphaea, "ne trezim acum că terenul şi clădirile au fost scoase la licitaţie şi vândute", câştigător fiind "o firmă care a cui putea fi dacă nu a familiei Mudura", adică a aceluiaşi "clan" al cărui şef înfiinţase Fundaţia Mecena împreună cu Alexandru Kiss, a spus Csomortany, cu trimitere la Lotus Center.

"În final investiţia din bani publici a ajuns în proprietatea aceluiaşi clan care a stat şi la pornirea proiectului", a concluzionat Csomortanyi, adăugând că Alexandru Mudura jr., moştenitorul magnatului decedat, ar fi avantajat că deţine construcţii lângă viitorul acvaparc pe care le-ar putea amenaja ca hotel, iar valoarea zonei a crescut după construirea Podului Averescu şi a drumului expres din Dragoş Vodă spre Episcopia.

"Mari speranţe" de la DNA

Liderul PPMT Bihor a afirmat că, având în vedere personajele implicate şi faptul că 800.000 euro au dispărut, a sesizat DNA Oradea, de la care "avem mari speranţe" că "va identifica vinovaţii", concomitent informându-l despre acest lucru şi pe primarul Ilie Bolojan, deoarece "s-ar putea să apară noi consecinţe" privind prejudicierea municipalităţii de către Fundaţia Mecena.

Întrebat de BIHOREANUL de ce consideră că procurorii anticorupţie din Oradea ar putea investiga prejudicierea banilor publici din Ungaria, Csomortanyi a afirmat că este vorba despre "fapte comise pe teritoriul României, de persoane cu cetăţenie română" şi că cercetarea acestora se impune la fel cum s-ar fi impus şi dacă fondurile deturnate ar fi provenit de la UE sau de la un alt stat european.