Noi file de istorie în Cetate: S-a descoperit scheletul unui om înstărit din Evul Mediu (FOTO)

Într-o conferinţă de presă susţinută vineri, Dumitru Sim, şeful Biroului Turism, Cultură, Regenerare Urbană din cadrul Direcţiei de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională a Primăriei Oradea, a prezentat stadiul lucrărilor din proiectul de reabilitare a Cetăţii orădene.

Periplu prin cetate

Pentru a marca finalul anului, care a fost bogat în descoperiri în Cetate, dar şi pentru a-i introduce în atmosfera Muzeului Pâinii, care e aproape complet finalizat, Sim i-a întâmpinat pe jurnalişti cu produse tradiţionale gătite în cuptorul viitorului Muzeu: plăcinte calde, vin fiert şi mere coapte, iar două coruri de copii au oferit un mic recital de colinde.

După un discurs al primarului Ilie Bolojan, care le-a mulţumit colegilor din Primărie şi celor de la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, precum şi proiectanţilor şi firmei Constructorul Sălard pentru munca depusă, jurnaliştii au fost purtaţi într-un scurt periplu prin Cetate, pentru a vedea stadiul lucrărilor.

Sala cu Grifoni şi viitorul Muzeu al Pâinii, al cărui cuptor deja funcţionează, au fost câteva dintre punctele vizitate. "În ultima perioadă s-au pavat toate incintele din viitorul Muzeu al Pâinii, din Corpul A, unde va fi viitorul Muzeu al Cetăţii, situat la etajul II, s-a refacut pridvorul Corpului M, un Multiplex Cultural, şi s-au făcut descoperiri importante în urma săpăturilor arheologice", a explicat Dumitru Sim.

Mort cu stare

Una dintre cele mai importante descoperiri este un schelet uman care, cred specialiştii, datează din secolul XVI. Potrivit istoricului Mihalka Nandor, de la Fundaţia pentru Protecţia Monumentelor Istorice, care face săpăturile împreună cu Muzeul Ţării Crişurilor, prezenţa osemintelor se explică prin faptul că în Evul Mediu cimitirele se aflau lângă biserici. Specialistul a spus că, în funcţie de statutul social, populaţia era înmormântată în jurul locaşurilor de cult, iar apropierea de acestea era dată de cât de importantă era persoana defunctă.

În vecinătatea şi în interiorul catedralei medievale ar trebui să fie câteva sute sau mii de localnici îngropaţi. "Probabil nici nu vom şti dacă a fost femeie sau bărbat, scheletul fiind tăiat de la genunchi în jos de fundaţia palatului princiar. Totuşi, având în vedere locul în care a fost găsit, ştim că era creştin şi romano-catolic, deoarece biserica era romano-catolică", a explicat Mihalka.

Totuşi, nu era un om "de rând", ci unul cu o situaţie financiară bună. "Individul era cel mai probabil înstărit, pentru că în acea perioadă, nu toţi aveau bani să se înmormânteze chiar lângă biserică. În catedrală erau înmormântaţi înalţii preoţi, episcopii. Ar fi putut să fie şi un preot mai simplu", a spus Mihalka.

Potrivit specialistului, primele schelete medievale au fost descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice din corpul A, care au scos la iveală segmente ale catedralei medievale gotice, dar şi alte clădiri din perioada ocupaţiei turceşti. "În anii 1881-1884, 1911-1912 şi 2000, 2007 şi 2009 s-au mai descoperit asemenea morminte. În 2009, am găsit aici cam 60 de schelete", a mai spus istoricul.

Mărturii istorice

Alte descoperiri făcute în ultimele două luni în Cetate, importante pentru istoria oraşului, au fost colţul vestic al catedralei medievale gotice şi urmele a două vetre de foc distruse: prima este bine reprezentată prin fragmente mari de argilă arsă şi lemn carbonizat, iar a doua prin pietre de râu de diferite dimensiuni, cu un număr relativ mare de fragmente de calcar.

Cercetările fiind în curs de derulare, deocamdată nu se ştie dacă aceste vetre sunt de exterior sau aparţineau unei locuinţe, dar se estimează că ele ar putea data între a doua jumătate a secolului al XII-lea şi Marea Invazie Tătară din 1241, când prima cetate, cea de factură romanică, a fost cucerită, incendiată şi distrusă de către mongoli.

Vin bani

Etapa I a proiectului de revitalizare a Cetăţii în vederea introducerii în Circuitul Turistic, vizează reabilitarea, restaurarea şi refuncţionalizarea unei însemnate părţi a monumentului, şi a fost contractat de municipalitate în luna iunie 2009, în cadrul Programului Operaţional Regional. Implementarea lui se derulează pe o perioadă de 72 de luni (iunie 2009 - iunie 2015), iar valoarea totală este 36,8 milioane lei, dintre care 28,7 milioane lei nerambursabili.

Primarul Ilie Bolojan a precizat că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a confirmat şi eligibilitatea proiectului pentru etapa a II-a, şi a declarat că este foarte posibil ca semnarea contractului să aibă loc chiar în ianuarie 2012, pentru ca implementarea acesteia să înceapă în primăvară.

Etapa a doua a lucrărilor ar costa, potrivit managerului de proiect, Dumitru Sim, aproximativ 11,7 milioane de euro, suma urmând să asigure reabilitarea a patru corpuri de clădire restante şi realizarea reţelei de utilităţi. Rămâne de rezolvat problema renovării zidurilor exterioare, pe care specialiştii o evaluează la aproximativ 22 milioane euro.