Muzeul şi Consiliul Judeţean au prezentat câteva din ideile de marcare a Centenarului Marii Uniri. Nu pe toate, „ca să nu inspirăm şi pe alţii”...

Conferinţe, expoziţii, sesiuni de comunicări ştiinţifice destinate publicării într-un volum, concursuri şcolare, o tabără de vară pentru copii români din Ungaria, Basarabia şi Banatul sârbesc, dar şi amplasarea unor "plăcuţe comemorative" şi accesarea a cel puţin 100 de milioane de euro de la UE.

Acestea sunt planurile prin care vor să marcheze Centenarul Marii Uniri reprezentanţii Muzeului Ţării Crişurilor, Consiliului Judeţean Bihor, Inspectoratului Şcolar, Facultăţii de Istorie a Universităţii şi Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, prezentate miercuri într-o conferinţă de presă organizată la sediul Muzeului Memorial Aurel Lazăr din Oradea.

"Întâlnire cu Aurel Lazăr"

În preambulul prezentării, participanţii au putut viziona un film, foarte bine realizat de angajaţii MŢC, ca o "Întâlnire cu Aurel Lazăr", avocatul orădean în casa căruia pe 12 octombrie 1918 a fost redactată celebra Declaraţie de Independenţă a Românilor din Transilvania stăpânită atunci de Ungaria, ce avea să fie citită pe 1 Decembrie la Adunarea Naţională de la Alba Iulia.

Filmul, în care fruntaşul unionist a fost întrupat de actorul Pavel Sîrghi, este un testimonial către "scumpii mei urmaşi", cărora le este transmis mesajul de apărare a Unirii: "Vă rămâne vouă, celor de azi şi de mâine, să păziţi lucrarea noastră. Aşadar, fiţi cu băgare de seamă, aveţi grijă de Ţară!".

Înregistrarea, a explicat directorul MŢC, Aurel Chiriac, va fi difuzată de acum înainte, pe aceeaşi plasmă uriaşă, tuturor vizitatorilor casei memoriale care vor fi organizaţi în grupuri. De asemenea, a adăugat Chiriac, asemenea filmuleţe vor fi realizate şi pentru celelalte două muzee memoriale din Oradea, Ady Endre şi Iosif Vulcan. "Am încercat să construim un proiect care încearcă să-l educe pe orădean, de orice neam ar fi el, ce a însemnat anul 1918 nu doar în plan local, ci şi în plan european", a mai spus Chiriac.

131 de plăcuţe şi 100 milioane euro

Deşi la conferinţa de presă găzduită de Muzeul Memorial Aurel Lazăr au mai participat şi doi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar, Codruţa Bogdan şi Florin Negruţiu, precum şi profesorul Gabriel Moisa, prodecanul Facultăţii de Istorie a Universităţii orădene, singurul oficial care a mai prezentat iniţiativele de marcare a Centenarului a fost vicepreşedintele CJ, Ioan Mang.

Acesta a afirmat că instituţia pe care o reprezintă va amplasa 131 de "plăcuţe comemorative" pe casele sau pe primăriile din localităţile de provenienţă ale celor 131 delegaţi aleşi să reprezinte Bihorul la Adunarea de la Alba Iulia.

De asemenea, a spus Mang, pentru că "ieri au venit din satul Sânlazăr (n.r. – comuna Chişlaz) cetăţeni care ar vrea să monteze un monument dedicat celor doi delegaţi de aici care au participat", CJ va aloca fonduri în acest scop. De altfel, a adăugat vicele în numele CJ, "vom dedica un capitol din buget" pentru marcarea Centenarului.

În finalul discursului, Mang a spus că "Vom sărbători şi prin investiţii. Consiliul Judeţean va avea semnate contracte de finanţare în valoare de minim 100 milioane euro", fără însă a preciza pentru ce proiecte.

După acest anunţ, Mang a plecat, astfel că în locul său a răspuns Aurel Chiriac la întrebarea dacă toate localităţile din care au pornit delegaţi spre Alba Iulia acum 99 de ani mai sunt pe teritoriul României, altfel spus dacă vor fi amplasate chiar toate cele 131 "plăcuţe comemorative". Potrivit directorului MŢC, completat de istoricul Gabriel Moisa, trei din respectivele localităţi se află din 1945 pe teritoriul Ungariei – Micherechi, Bedeu şi Vecherd – dar autorităţile ungare vor fi solicitate să-şi dea acordul în acest sens. "Dacă nu, există acolo şi biserici româneşti", a spus Chiriac, sugerând că plăcuţele ar putea fi amplasate pe lăcaşurile de cult.

Manifestări profesioniste şi corecte

Directorul MŢC a mai precizat că tot în calendarul sărbătoririi Centenarului vor fi incluse concursuri şcolare organizate în colaborare cu Inspectoratul Şcolar, o şcoală de vară pentru copii români din Basarabia, Ungaria şi Banatul sârbesc cu fonduri de la Institutul pentru Românii de Pretutindeni Eudoxiu Hurmuzachi, un ciclu de conferinţe pe teme istorice la Muzeul Aurel Lazăr, o expoziţie la sediul "mare" al MŢC în colaborare cu Universitatea, Arhivele Naţionale şi Muzeul Unirii din Alba Iulia, o serie de comunicări ştiinţifice organizate de Facultatea de Istorie, acestea urmând să fie publicate în volum.

"Vor mai fi şi alte surprize, dar daţi-mi voie să nu-i inspirăm şi pe alţii", a mai spus Aurel Chiriac, fără a preciza pe cine anume doreşte să nu inspire, dar adăugând că activităţile prezentate au fost gândite de "instituţii profesioniste, care vor să demonstreze că în Oradea se pot aborda la modul civilizat lucrurile şi prin dialog, pentru că vom încerca să avem un dialog şi cu specialişti din Ungaria, vom invita şi lumea maghiară, şi vom avea o abordare ştiinţifică şi corectă".

În condiţiile în care, până în prezent, oficialii CJ şi reprezentanţii MŢC nu au colaborat la calendarul evenimentelor cu cei ai Primăriei Oradea ori ai Direcţiei pentru Cultură, Chiriac a precizat că "nu ştiu cine va mai veni cu propuneri, probabil vor mai fi multe încercări de a organiza evenimente. Noi am considerat important să lansăm un pilon, nu excludem pe nimeni".