Întruniţi la Oradea, senatorii UDMR au anunţat ce condiţii pun aliaţilor din PDL

Justa reprezentare a maghiarimii

Potrivit prezentării făcute de senatorul Cseke, UDMR va accepta din partea partenerilor de guvernare doar un sistem electoral care să asigure şi pe viitor reprezentarea proporţională a comunităţii maghiare din România în Parlamentul de la Bucureşti.

"Menţinerea reprezentării comunităţii maghiare din România la toate nivelurile administraţiei publice este imperios necesară. Aceasta este condiţia indispensabilă pentru a asigura validarea intereselor noastre specifice, atât în cadrul comunităţilor cu populaţie preponderent maghiară, cât şi a celor în care maghiarimea trăieşte în minoritate. Nu putem susţine decât acel sistem electoral care asigură o reprezentare proporţională cu ponderea maghiarimii din România", se arată în declaraţia dată publicităţii de grupul senatorial al UDMR.

"Vom putea accepta doar o lege care să asigure această reprezentare proporţională. UDMR susţine menţinerea sistemului bicameral şi scăderea numărului de mandate în Camera Deputaţilor de la 334 la 300, iar în Senat de la 137 la 88, aceştia din urmă aleşi pe colegii uninominale, câte doi în fiecare judeţ şi câte unul în fiecare sector din Bucureşti, pe principiul ca acel candidat să câştige care ia cele mai multe voturi. La Deputaţi, avem în vedere un sistem în care două treimi să fie aleşi pe colegii uninominale şi o treime pe liste naţionale în sistem compensatoriu", a explicat Cseke Attila.

Bani pe măsura obligaţiilor

Declaraţia senatorilor UDMR arată, de asemenea, că "în privinţa elaborării bugetului de stat pe anul 2012, pe lângă susţinerea marilor proiecte de infrastructură, este important ca bugetul alocat unor domenii precum sănătatea, cultura şi educaţia să fie pe măsura necesităţilor" şi că "în spiritul autonomiei locale este necesar ca bugetele alocate autorităţilor administraţiei locale şi judeţene să nu fie diminuat, şi să se menţină şi în 2012 cel puţin la nivelul alocărilor din anul 2011", deoarece "doar astfel se poate asigura funcţionarea continuă şi echilibrată a autorităţilor locale".

Poziţia senatorilor UDMR a fost precizată în condiţiile în care PDL pregăteşte un proiect al Legii Bugetului de stat pe 2012 care să prevadă scăderea cu 30% a sumelor cu care bugetul de stat contribuie la echilibrarea bugetelor locale, deşi veniturile la acest buget de stat sunt mai mari decât în anii precedenţi, iar responsabilităţile autorităţilor locale au crescut odată cu preluarea spitalelor şi unităţilor şcolare.

"Acestea sunt principii importante şi pentru care putem da mandat conducerii UDMR în discuţiile cu partenerii de guvernare", a spus senatorul Cseke Attila. El a adăugat, de asemenea, că Uniunea va cere partenerilor "ca anul viitor, probabil în primăvară, Coaliţia să analizeze posibilitatea revenirii la nivelul din iunie 2010 al salariilor angajaţilor din sistemul public şi posibilitatea indexării pensiilor".

Slăbirea prefecturilor, întărirea consiliilor judeţene

Cel de-al treilea punct din declaraţia senatorilor UDMR se referă la necesitatea continuării descentralizării unor servicii guvernamentale, pe principiul că autorităţile locale cunosc mai bine decât cele centrale, de la Bucureşti, nevoile comunităţilor.

"Descentralizarea serviciilor şi a deciziilor rămâne scopul nostru declarat, conform principiilor enunţate în programul UDMR. Procesul descentralizării radicale din sănătate şi educaţie trebuie continuat şi în alte domenii. Considerăm că este imperios necesară eliminarea cât mai rapidă a sistemului centralizat şi în alte domenii", se arată în declaraţia grupului de senatori ai UDMR.

"Noi am identificat între 25 şi 30 de servicii care funcţionează în subordinea ministerelor şi sunt coordonate în judeţe la nivel de prefecţi. Credem că cel puţin jumătate din acestea pot fi puse în subordinea consiliilor judeţene", a spus Cseke.

La solicitarea jurnaliştilor, acesta a dat ca exemple concrete ale unor servicii guvernamentale care pot fi descentralizate oficiile judeţene de studii pendologice şi agrochimice, agenţiile judeţene de prestaţii sociale, direcţiile judeţene de tineret şi sport, cluburile sportive ale Ministerului Educaţiei, inspectoratele şcolare, agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, agenţiile pentru protecţia mediului şi, parţial, direcţiile de sănătate publică.