Surpriză de proporţii, joi, la Prefectura Bihor: prefectul Claudiu Pop a anunţat că a reuşit să obţină desecretizarea acordului petrolier pentru activităţile de explorare, dezvoltare şi exploatare în perimetrul petrolier EX-3, Băile Felix, invitând totodată mai mulţi specialişti să ofere explicaţii menite să elimine temerile şi protestele ecologiştilor referitoare la extragerea gazelor de şist şi la fracturarea hidraulică: preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Elena Mehedinţu, directori din ANRM, plus profesorul Corneliu Dinu, de la Facultatea de Geologie a Universităţii de Bucureşti.
"Aşa cum am promis la sfârşitul anului trecut, am făcut toate demersurile pentru desecretizarea acordului petrolier eliberat companiei East West Petroleum, şi mă bucur că am reuşit acest lucru", a spus prefectul, nu fără a preciza că perimetrul EX-3 Băile Felix a fost concesionat acestei companii înregistrate în Canada în anul 2011, "când ştiţi cu toţii şi cine era prim-ministru, şi cine era prefect de Bihor".
"Nu gaze neconvenţionale"
Potrivit contractului, East West Petroleum va face "operaţiuni petroliere" în perimetrul Băile Felix. Contractul e valabil 25 de ani, cu posibilitatea de a fi prelungit pentru 15 ani.
Desecretizarea vine după ce localnici din Sânmartini, în frunte cu primarul comunei, Lucian Popuş, dar şi alţi bihoreni, au protestat în mai multe rânduri, arătându-şi temerile că staţiunile balneoclimaterice de lângă Oradea vor fi distruse de exploatările gazelor de şist.
"Prefectul a fost foarte insistent, a şi venit la Bucureşti de mai multe ori pentru acest lucru", a spus referitor la desecretizarea acordului petrolier pentru Băile Felix preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, specificând însă că desecretizarea nu ar fi fost posibilă fără acceptul companiei titulare.
Din start, şeful ANRM a anunţat că în acordul care acum este publicat şi pe site-ul instituţiei, dar şi pe al Prefecturii Bihor, "nu este vorba despre lucrări pentru gazele de şist, despre gaze neconvenţionale", iar "interesul companiei este strict pentru hidrocarburi convenţionale", în condiţiile în care, de altfel, "zona nici nu este propice pentru lucrări pentru gaze de şist".
Fără pagube colaterale
Tot Duţu a precizat că "în acest acord s-a ţinut cont de protecţia ariilor naturale protejate, care s-au scos din cele unde activităţile petroliere sunt permise", dar şi de "protecţia hidrogeologică", fapt care, mai pe româneşte, înseamnă că nu vor exista activităţi de explorare petrolieră acolo unde în prezent deja se desfăşoară activităţi de extracţie a apei geotermale.
Şeful ANRM a încercat să explice şi "denumirea nefericit aleasă" pentru perimetrul EX-3 Băile Felix, spunând că societăţile petroliere, nu doar aici, ci în întreaga ţară, au vrut să lege denumirea perimetrelor de cea a unor localităţi cunoscute, ceea ce a generat şi stimulat temerile privind protecţia mediului în aceste localităţi. El a dat exemplul atât al Băilor Felix, cât şi al perimetrelor Vama Veche, Adamclisi şi Neptun, specificând că acestea nu sunt afectate în niciun fel: "În perimetrul Neptun, de exemplu, nicio activitate petrolieră nu se va face în localitate, ci la 180 de kilometri în largul mării".
În ce priveşte Felixul, inginerul Dumitru Nicolae, expert superior în ANRM, a explicat că "suprapunerea perimetrului petrolier cu cel geotermal este una strict pe hartă", dar zăcămintele din subsol nu interferează şi, în baza legii, oricum nu se pot face activităţi petroliere acolo unde deja se extrage apă geotermală.
Explicaţii ştiinţifice
Solicitat să explice pericolul explorării şi exploatării gazelor de şist, profesorul Corneliu Dinu, de la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti, a produs o supriză, spunând că România "este una din ultimele ţări din Europa care nu a finalizat activităţi de explorare" a acestor gaze, în timp ce state care au moratorii sau ale căror autorităţi se declară rezervate în această privinţă sunt mult avansate în prospecţiuni, deşi acestea se fac inclusiv prin fracturare hidraulică.
Metoda, a adăugat Dinu, este de altfel utilizată în România pentru extracţia de ţiţei şi gaze convenţionale de 60 de ani, iar în Bihor chiar şi pentru extracţia de apă geotermală. "Aproape 90% din lucrările pe zăcămintele actuale folosesc această metodă, inclusiv în Bihor, pentru apa geotermală", a spus geologul.
"Vreau să declar răspicat că nu există nimic special în explorarea gazelor de şist, nu există nici diferenţe spectaculoase faţă de exploatarea gazelor convenţionale, şi declar cu toată răspunderea că tehnologiile de acum sunt sigure", a spus profesorul. El a afirmat că, evident, există şi riscul unor accidente de ordin ecologic, dar acesta ţine mai mult de factorul uman, nu de tehnologii.
Manipulare?
Arătând că în SUA există în prezent peste un milion de sonde pentru extracţia gazelor de şist (20-25% din potenţial), Dinu a vorbit şi despre manipularea ecologistă şi despre filmuleţele care circulă pe internet despre riscul şi consecinţele exploatării gazelor de şist. "Filmuleţul acela în care apa de la robinet ia foc să nu uităm că a fost făcut la o fermă care avea propriul foraj de apă. Gazul putea proveni din dejecţiile animalelor, pentru că dacă ar fi provenit din sonde ar fi explodat", a spus Dinu. "De pe internet sunt pescuite acele experimente care sunt greşite, se exagerează foarte mult, unele sunt făcute de mari profesionişti în a dezinforma", a adăugat el.
Geologul a precizat că a încercat să aibă dialoguri cu ONG-uri de mediu, uneori reuşind acest lucru, alteori nu, din cauza radicalismului acestora. "Eu sunt un tip care îmi respect meseria şi le-am explicat cât au vrut să audă. Cu unii am purtat un dialog, cu alţii nu am putut, pentru că ei decretază "Hai, lăsaţi-ne, că ştim noi mai bine"", a spus profesorul.
De asemenea, el a spus că există şi interese economice care fac ca riscurile exploatării gazelor de şist să fie prezentate deformat, dar nu doreşte să spună cine are asemenea interese. Totuşi, a amintit că SUA s-au relansat economic exploatând gazele de şist, având un avans de 5 ani în faţa Europei din acest punct de vedere, ceea ce a permis scăderea costurilor de producţie în sectorul energetic şi în industrie. "Pentru România nu trebuie să avem nicio teamă", a punctat profesorul.
Vom şti pe ce stăm
La fel ca profesorul Corneliu Dinu, şi preşedintele ANRM a insistat să concluzioneze că în prezent companiile care au acorduri petroliere în România se pregătesc doar să facă explorări, ceea ce va dura între 2 şi 4 ani, dar acest lucru nu înseamnă automat că se vor găsi zăcăminte de orice fel, putând însă să aducă şi date despre zăcăminte de alt tip decât hidrocarburile, fie ele convenţionale sau neconvenţionale.
"Avem ca ţară tot interesul să demarăm aceste lucrări (n.r. - de prospectare), pentru că se realizează o scanare a perimetrelor şi se obţine o arhitectură a subsolului, cu tot ce conţine acesta, astfel încât vom şti pe ce stăm", a spus Gheorghe Duţu.
El a precizat, în fine, că abia după încheierea prospecţiunilor se va şti ce zăcăminte are România, iar problemele legate de exploatare vor putea fi puse în dezbatere şi autorităţile locale vor avea poziţii decisive în aprobarea exploatărilor propriu-zise. "În faza următoare, când va fi vorba de apariţia unei sonde, de un foraj, va fi nevoie de avize şi autorizaţii. Lăsaţi să se facă explorările. Să dea Dumnezeu să găsim resurse şi vedem apoi ce facem cu ele", a spus şeful ANRM.
Prefectul Claudiu Pop a mai spus că se va încerca şi desecretizarea celorlalte acorduri petroliere care vizează exploatările petroliere din judeţul Bihor.
.jpg "Avarie pe Calea Clujului din Oradea. Lucrările restricționează traficul")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.