Într-o conferinţă de presă susÅ£inută miercuri, noua conducere a Spitalului Clinic JudeÅ£ean de Urgenţă Oradea a prezentat situaÅ£ia actuală a unităţii, în urma unui audit realizat de la instalare de compartimentul de specialitate. "Nu încercăm să scoatem morÅ£ii din dulap nimănui, dar am cerut acest audit pentru a realiza unde ne aflăm, cu ce pornim la drum ÅŸi care sunt greutăţile mai mici sau mai mari cu care ne confruntăm", a declarat directorul financiar contabil, Emil Popovici MuÅ£.

Achiziţii dubioase

Acesta a precizat că în urma auditării, s-au descoperit mai multe deficienÅ£e, mai ales "pe linia achiziÅ£iilor publice". Auditorii au descoperit, de pildă, că planul anual de achiziÅ£ii publice nu este adaptat bugetului stabilit ÅŸi era incomplet. "Mi s-a întâmplat să semnez acte care să mă trimită la poziÅ£ia X din plan, dar când m-am uitat în plan, poziÅ£ia X nu exista. În plus, programul anual de achiziÅ£ii publice, la data de 30 iunie 2010, este de 35.936.554 euro. Este imens, e mult supradimensionat faţă de bugetul unităţii alocat pentru cheltuieli materiale, care e de 8.700.000 euro", a afirmat Popovici MuÅ£ (foto).

Directorul financiar a mai spus că, mai mult, deÅŸi fostul manager Florian Bodog s-a lăudat că, într-un top realizat de revista Capital, spitalul este pe al doilea loc în Å£ară privind transparenÅ£a, luând în considerare numărul de licitaÅ£ii electronice atribuite, actele spitalului dovedesc că fosta conducere "a utilizat în mod excesiv" proceduri de achiziÅ£ie care evită licitaÅ£ia publică. Bodog a preferat fie achiziÅ£ia directă, fie prin negociere fără publicarea prealabilă, fie cererea de oferte.

Medicamente, ioc

Una dintre cele mai serioase probleme e legată de fundamentarea listelor de achiziÅ£ii. "Este foarte bine că aducem aparate medicale, dar este foarte important să stabilim priorităţile", a spus Popovici MuÅ£. "Am avut bani pentru aparate, dar nu am achiziÅ£ionat o staÅ£ie de sterilizare. Avem o singură staÅ£ie de sterilizare care funcÅ£ionează, dar e veche, e ieÅŸită din garanÅ£ie, iar când va cădea într-o sâmbătă sau duminică dimineaÅ£a nu ÅŸtiu ce vom face. În schimb, toate veniturile proprii ale spitalului erau cheltuite cu utilităţile, pe telefoane ÅŸi alte cele. Nu putem tolera aÅŸa ceva", a spus economistul, care a ocupat până în 2009 ÅŸi funcÅ£ia de manager.

Actualul manager al spitalului, Carmen PantiÅŸ, l-a completat, afirmând că sumele ar fi putut fi orientate ÅŸi către achiziÅ£ionarea unui mamograf, care acum e defect, dar ÅŸi al unui aparat de cobaltoterapie. "Este singurul din judeÅ£ ÅŸi funcÅ£ionează la parametri restrânÅŸi. Este un mare pericol de a cădea, iar atunci sutele de pacienÅ£i care sunt pe liste aÅŸteptând la radioterapie vor lua drumul Clujului", a afirmat PantiÅŸ (foto), adăugând că, mai mult, într-unul dintre cele trei blocuri operatorii, cel de la policlinică, plouă prin acoperiÅŸ.

O altă disonanţă semnalată este faptul că fostul manager a redus bugetul pentru achiziÅ£ia de medicamente de la 7 miliarde de lei vechi lunar, cât era în 2008, la 3,5 miliarde în prezent. Asta, în condiÅ£iile în care necesarul minim este de 4,5-5 miliarde pe lună. "Este inadmisibil. Am găsit spitalul fără medicamente precum Heparină, Algocalmin sau Furosemid. Åži acum avem probleme cu lipsa de medicamente, ÅŸi cu tifonul", a explicat PantiÅŸ.

Stocuri imense, inutile

Culmea este că, în ciuda deficienÅ£elor spitalului ÅŸi în pofida crizei economice, spitalul are în depozite surplus de... hârtie igienică. "A fost cumpărată anul trecut ÅŸi mai avem inclusiv pentru următoarele 6 luni, pentru toÅ£i pacienÅ£ii ÅŸi personalul spitalului. Am întâlnit un proces verbal de preluare în custodie cu mai multe produse ce urmau să intre în depozitele spitalului, în valoare de 1,2 miliarde de lei vechi, iar acolo figurează detergent lichid 8 tone! E enorm. Am mai găsit ÅŸi 2.000 de cutii de incinerare, în condiÅ£iile în care lunar folosim 100, cel mult 200", a mai adăugat Emil Popovici MuÅ£, adăugând că "trebuie asigurat necesarul pentru cel mult 2-3 săptămâni înainte, pentru că te încarci cu vârfuri de plată ÅŸi te trezeÅŸti că nu mai ai de unde plăti".

În aceste condiÅ£ii, nici nu e de mirare că datoria Sitalului Clinic JudeÅ£ean de Urgenţă a ajuns la aproape 200 miliarde de lei vechi. Concret, soldul la 30 iunie 2010 era de 19.637.507 lei, iar cum prin OUG 48 din 2010, prin care spitalele au trecut în subordinea autorităţilor locale, doar arieratele înregistrate până la data de 31 martie 2010 vor fi achitate de Ministerul Sănătăţii, doar 12.297.016 lei vor fi plătite de Guvern. Majoritatea datoriilor reprezintă sume facturate, dar nedecontate de către Casa de Asigurări, cu care spitalul este în proces.

Personalul pleacă

Nu numai banii au fost gestionaÅ£i greÅŸit în Spitalul JudeÅ£ean. Un lift defect a fost lăsat de izbeliÅŸte timp de doi ani, iar aparÅ£inătorii trebuiau să urce pe scări chiar până la etajul 8. "A fost reparat în doar 7 zile, cu 16 milioane de lei vechi", afirmă managerul Carmen PantiÅŸ.

Nici la capitolul personal lucrurile nu sunt mai roz. În vreme ce spitalul are 2161 de posturi, dintre care doar 1658 sunt ÅŸi ocupate, unitatea se confruntă cu o acută lipsă de personal, mai ales în ce priveÅŸte asistentele, infirmierele, brancardierii, dar ÅŸi medici pe diverse specializări ca de pildă oftalmologia.

Trist este că, din cauza crizei economice, tot mai multe cadre medicale aleg să renunÅ£e la joburile lor sau să intre în concedii fără plată. "Încercăm să găsim soluÅ£ii să nu plece. Efectiv sunt oameni care pleacă în străinătate sau au găsit alte posturi. Până acum, trei persoane ÅŸi-au depus cererea de demisie, iar altele trei pentru concedii fără plată. Dar e utopic să acorzi concedii fără plată, pentru că asta ar însemna că nu avem nevoie de post. Or, nu e aÅŸa. Deocamdată nu am aprobat nici unul dintre cele trei, iar o persoană ÅŸi-a dat demisia", a explicat dr. Călin Hozan (foto), directorul medical al spitalului.

În plus, în ultimul an, spitalul are datorii chiar ÅŸi către propriii angajaÅ£i, drepturile restante ridicându-se la circa 35 miliarde de lei vechi, bani acumulaÅ£i din neplata celui de-al 13-lea salariu ÅŸi prime de stabilitate. "Din 1 ianuarie 2010, unitatea nu a mai acordat nici bonurile de masă, iar cum s-a luat ÅŸi 25% din salariu, vom găsi o modalitate de a le acorda măcar pe acestea", a explicat MuÅ£.

Cu planuri, dar fără autorizaţie

Până una alta, pe lângă remedierea deficienÅ£elor sesizate, conducerea spitalului spune că cel mai urgent are în vedere finalizarea documentaÅ£iei privind autorizaÅ£ia sanitară de funcÅ£ionare. Se lucrează la noua organigramă ÅŸi structură care vor trebui aprobate de Consiliul JudeÅ£ean, în subordinea căruia se află spitalul, dar ÅŸi de DirecÅ£ia de Sănătate Publică. "Mai avem de lucrat doar la circuitele spitalului. După 15 ani, sperăm ca măcar acum să obÅ£inem autorizaÅ£ia. Este aberant că unele spitale din judeÅ£, precum Marghita ÅŸi AleÅŸd o au, iar noi nu", a mai spus PantiÅŸ.

De altfel, în sprijinul obÅ£inerii avizului sanitar, dar ÅŸi pentru un management mai bun, echipa de conducere a anunÅ£at deja câteva măsuri. Astfel, potrivit managerului Carmen PantiÅŸ, reorganizarea secÅ£iilor este prioritară. De exemplu, Spitalul JudeÅ£ean tocmai a preluat de la Spitalul de Psihiatrie 15 paturi de neurologie, pe lângă cele 12 pe care le are, ÅŸi plănuieÅŸte ca, de la StaÅ£ionar II să "urce" pe deal ÅŸi ambulatoriul spitalului, dar ÅŸi secÅ£iile de oftalmologie ÅŸi ORL.

În plus, unele secÅ£ii ÅŸi structuri se vor comasa, fără ca asta să însemne reduceri de personal. "Am mai constatat existenÅ£a unor structuri paralele, ca de exemplu două servicii de anatomie patologică, două blocuri alimentare ori două laboratoare de imagistică medicală, dintre care cel de la StaÅ£ionar II este vechi ÅŸi nu este preformant. În plus, acolo nu mai avem linii de gardă pentru toate specializările. Avem spaÅ£ii multe, dar avem ÅŸi disfuncÅ£ionalităţi. SpaÅ£iile eliberate de acestea le-am putea folosi la altceva, pentru că plătim peste 70 de milioane chirie lunar", precizează PantiÅŸ, adăugând că ÅŸi personalul va fi redirecÅ£ionat acolo unde va fi nevoie.

Pe lângă introducerea unei linii de gardă pentru endoscopie, tratamentul infarctului miocardic ÅŸi al accidentelor vasculare, noua conducere a mai spus că vizează ÅŸi dezvoltarea serviciului de urgenţă.