Documentaţiile licitaţiilor Companiei de Apă, date sistematic la refăcut de Autoritatea pentru reglementarea achiziţiilor publice

Cel mai mare proiect desfăşurat vreodată în Bihor cu fonduri europene, în valoare de peste 83,2 milioane de euro, este deja în întârziere, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, managerul Companiei de Apă Oradea, Ovidiu Gavra.

Ping-pong cu acte

Potrivit spuselor lui Gavra, proiectul de extindere a reţelelor de apă şi canalizare în 14 localităţi din zonele Oradea, Beiuş, Tinca şi Biharia a intrat în întârziere deoarece documentaţiile depuse de CAO pentru pregătirea licitaţiilor prin care va fi atribuită execuţia lucrărilor sunt respinse, în prima fază, de către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, care invocă nerespectarea Legii achiziţiilor publice prin faptul că documentaţiile ar conţine prevederi apte sau susceptibile să interzică sau să restrângă dreptul unor firme de a participa la licitaţii.

"Am depus documentaţia pentru atribuirea lucrărilor în zona Beiuş pe 12 noiembrie, ANRMAP a respins-o şi am depus-o din nou, cu modificări, pe 28 noiembrie. Pentru asistenţa tehnică a proiectului din partea proiectantului pe parcursul derulării lucrărilor am postat documentaţia pe SEAP (n.r. - Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) pe 10 octombrie, iar ANRMAP a respins-o pe 8 noiembrie. Am depus-o din nou, cu modificări, şi pe 22 noiembrie, ANRMAP a aprobat-o. Pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare în Oradea am depus documentaţia pe 14 octombrie, ANRMAP a respins-o pe 15 noiembrie, iar apoi am retrimis-o la ANRMAP şi este în lucru", a dat exemple managerul CAO.

ANRMAP, mai catolică decât UE

Întrebat de ce ANRMAP impune Companiei să refacă documentaţiile, Gavra a precizat că acestea sunt elaborate de compania de consultanţă Romair, angajată de Ministerul Mediului, iar actele sunt aprobate de toate instituţiile româneşti, ba chiar şi de Comisia Europeană, doar ANRMAP cerând modificarea lor.

În ceea ce priveşte motivele, managerul CAO a afirmat că ANRMAP a considerat o retrângere a dreptului unor companii de a participa la licitaţii prevederea că acestea trebuie să constituie garanţii bancare la o succursală sau reprezentanţă bancară din România. "Noi am crezut că era mai bine aşa, pentru că în caz de nevoie puteam executa mai uşor garanţiile bancare depuse de firme, dacă acestea nu îşi îndeplineau obligaţiile din contracte", a explicat Gavra.

Managerul CAO a mai specificat că în prezent proiectul Aparegio de extindere prin Compania de Apă Oradea a reţelelor de apă şi canalizare în judeţ are totuşi un proiect de management, asigurat de asocierea de firme Blom România-Interdevelopment-KVB, precum şi un diriginte de şantier, în asocierea de firme Louis Berger Bucureşti-Safege Nanterre Franţa.

"Dezastrul" Biharia

În contextul în care Consiliul Local al comunei Biharia a decis retragerea din proiectul Aparegio, managerul CAO a fost întrebat de jurnalişti ce efecte ar avea această hotărâre. "Consecinţele ar fi dezastruoase", a spus Ovidiu Gavra, precizând că aceasta "ar putea însemna o pierdere de peste 5 milioane euro (n.r. - cât ar fi valoarea proiectată a lucrărilor de extindere a reţelelor pe teritoriul comunei) şi ar putea duce chiar la pierderea întregului proiect, iar cine face aşa ceva trebuie să-şi asume şi responsabilitatea".

După cum BIHOREANUL a mai scris, autorităţile locale din Biharia au votat includerea comunei în proiectul Aparegio, dar în acest an, după ce localnicii au primit facturi pentru apa consumată la nivelul preţurilor din Oradea, în urma presiunii acestora consilierii din comună au votat retragerea din proiect, după ce acesta fusese aprobat de Comisia Europeană.

Proiect mare, câştig pentru "băieţii deştepţi"

Proiectul Aparegio pentru extinderea în judeţ a reţelelor de apă şi canalizare, în baza căruia CAO devine operator regional pentru aceste servicii publice, are o valoare totală de 83,27 milioane euro fără TVA (peste 120 milioane cu TVA). Din această sumă, 76,3% (adică 63,54 milioane euro) este asigurată din Fondul de coeziune al Uniunii Europene, 11,67% (adică 9,7 milioane euro) de la bugetul de stat, iar 1,8% (adică 1,49 milioane euro) de la bugetele localităţilor bihorene unde vor fi extinse reţelele. De asemenea, CAO va suporta 10,23% din costul proiectului, adică 8,51 milioane euro.

Proiectul a stârnit deja suspiciuni deoarece primele firme care s-au arătat interesate să profite de pe urma lui sunt companiile de casă ale unor politicieni de rang înalt din partidul de guvernământ. De altfel, BIHOREANUL a publicat deja dovezi privind faptul că asocierea de firme Blom România-Interdevelopment-KVB Economic Cluj, care a câştigat licitaţia pentru managementul proiectului, este controlată de nimeni alţii decât fostul ministru al Mediului, Sulfina Barbu, şi şeful Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu.