Directorul Aurel Chiriac: "Mutarea Muzeului în Cetate nu ţine cont de argumentele specialiştilor şi legislaţia în vigoare"

Bătălia pentru Muzeul Ţării Crişurilor este departe de final. În replică la insistenţele primarului Ilie Bolojan pentru mutarea instituţiei în Palatul Princiar din Cetate, directorul muzeului, Aurel Chiriac, a transmis miercuri presei un punct de vedere în care desfiinţează cu argumente oportunitatea relocării muzeului.

"Susţinem, cu toată responsabilitatea, că este o soluţie care nu ţine cont de argumentele specialiştilor în domeniu şi de legislaţia şi normele în vigoare pentru protejarea patrimoniului mobil din România şi UE", arată directorul, într-un comunicat.

Chiriac a afirmat că implicarea factorului politic în această problemă nu ar trebui să se facă cu îngrădirea dreptului la opinie a specialiştilor şi încălcarea intereselor instituţiei muzeale, cu atât mai mult cu cât muzeul orădean are peste 400.000 de piese (arheologie, istorie, ştiinţele naturii, artă, etnografie, obiecte cultice, carte veche, etc). În plus, subliniază el, "în Cetate sunt probleme de igrasie, de microclimat, dar şi de lipsă de spaţiu pentru expunere, depozite, laboratoare de conservare şi restaurare, inclusiv de securitate a patrimoniului".

Mic, umed şi nepotrivit...

Concret, în ceea ce priveşte spaţiul din incinta Cetăţii, directorul a detaliat că suprafaţa de 5.900 metri pătraţi din Palatul Princiar, din care doar 3.100 mp de spaţiu expoziţional, este insuficientă în condiţiile în care ultima dată muzeul avea alocată o suprafaţă de 10.400 mp.

Potrivit lui Chiriac, spaţiile din Cetate au un dublu dezavantaj: pe lângă că sunt mici, cu boltă şi nu pot găzdui expoziţii de tablouri sau obiecte mari, nici nu pot fi modificate, pentru că Palatul Princiar este monument de categoria A, adică potrivit legii trebuie să îşi menţină forma iniţială.

În plus, microclimatul din Cetate este inadecvat păstrării exponatelor ca urmare a faptului că, în lipsa unor holuri închise, nu se pot menţine temperaturi constante de 18  0 grade Celsius necesare pentru păstrarea exponatelor, iar datorită pânzei freatice ridicate, pereţii clădirilor sunt umezi în permanenţă.

"În spaţiul din Garnizoană s-au aplicat standardele UE pentru muzee, cum ar fi scări şi lifturi pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi, spaţii expoziţionale şi de pedagogie muzeală, în care se respectă volumul de aer necesar în cazul prezenţei unui număr mare de persoane, evacuarea în caz de incendiu, iar în laboratoarele de restaurare (ceramică, lemn, metal, textile, piele, hârtie, os, pictură) s-au montat gresie antiacidă, sistem de exhaustare, nişe chimice, bazin de spălare probe paleontologice cu decantor. Referindu-ne la Cetate, monument de categoria A, aceste probleme sunt aproape imposibil de rezolvat", a afirmat directorul.

Încasările vor creşte...

Managerul a dat şi argumente economice, arătând că, după ce au înghiţit investiţii în valoare de 16 milioane euro, amenajările din clădirea garnizoanei sunt finalizate în proporţie de 85%, iar muzeul ar putea fi deschis în perioada următoare, în vreme ce numai reproiectarea spaţiilor din Cetate, fără reamenajarea efectivă, ar costa bugetul local 800.000 lei şi ar prelungi starea de provizorat a instituţiei până în 2018-2019.

Chiriac a răspuns inclusiv afirmaţiei de marţi a primarului Ilie Bolojan, care a spus că încasările pe un an ale instituţiei nu acoperă cheltuielile cu energia electrică pe o lună.

"În anul 2013, când am organizat expoziţii temporare vizitabile doar în şase săli şi un coridor, şi când am derulat şi contracte pe diverse servicii, am realizat un venit de 9,5% din bugetul instituţiei (736.000 lei). Este limpede că atunci când va funcţiona muzeul în Garnizoană, veniturile vor fi altele. De pildă, preţurile noi ale biletelor nu vor fi 2 şi 4 lei, ci cel puţin triplu", a susţinut directorul. Potrivit acestuia, odată cu redeschiderea muzeului veniturile proprii din bilete, contracte, închirieri de săli şi comercializarea de suveniruri vor creşte la 30  0%.

"Retrogradăm" singura instituţie regională...

Directorul a ţinut să îl contrazică pe primar inclusiv în ceea ce priveşte grupul ţintă al instituţiei, arătând că acesta nu cuprinde doar cei 200.000 de orădeni ci şi populaţia judeţului, turiştii din Oradea, Băile Felix şi 1 Mai, vizitatorii din alte judeţe şi din Ungaria, ajungând la circa un milion de persoane.

În plus, Aurel Chiriac a arătat că imobilul fostei Garnizoane a fost transferat Consiliului Judeţean cu destinaţie expresă de muzeu, iar spaţiul acestuia a fost proiectat special, în vreme ce spaţiul din Palatul Princiar este neamenajat inclusiv în cazul încăperilor care vor găzdui Muzeul Cetăţii.

"Ce se întâmplă cu investiţiile specifice din Garnizoană şi cine îşi va asuma decizia oficială de transfer a patrimoniului într-un spaţiu, cum este Cetatea, unde piesele nu au garantate condiţiile legale de microclimat, chiar şi după ce se vor face investiţii noi şi costisitoare? Altfel spus, cine îşi va asuma decizia de supunere la degradare a patrimoniului Muzeului Ţării Crişurilor?", a întrebat public directorul.

Contactaţi de BIHOREANUL pentru a lămuri problemele ridicate de directorul Aurel Chiriac reprezentanţii municipalităţii au refuzat să se pronunţe, pe motiv că mutarea muzeului în Cetate este un proiect al primarului Ilie Bolojan, care este plecat în delegaţie.