Deputatul Cseke: "Cât timp Guvernul va legifera în locul Parlamentului, n-o să avem Parlament"

Parlamentul, prizonierul Guvernului

"Fiecare Guvern de după 1989, nu doar acesta, şi-a început activitatea spunând că vor respecta rolul Parlamentului şi îi va reda puterea legislativă, după care a început să legifereze în locul lui", a declarat deputatul bihorean într-o conferinţă de presă desfăşurată luni, în care şi-a prezentat bilanţul primei sesiuni în care a activat în camera inferioară a Parlamentului.

Uneori, a completat Cseke, uzurparea rolului Parlamentului este realizată de Guvern în aşa fel încât, intenţionat sau nu, îi lasă acestuia o imagine negativă, deşi erorile îi aparţin lui. Exemplificând, deputatul a povestit că Guvernul Ponta a întocmit un proiect legislativ conform căruia dintre deminitarii executivi ar fi avut dreptul la locuinţe de serviciu doar miniştrii, în timp ce secretarii de stat puteau ocupa locuinţe de serviciu doar trei luni, după care ar fi fost obligaţi să stea în chirie fără posibilitatea de a li se deconta banii de chirie. "Când proiectul a ajuns în Parlament, Guvernul şi-a dat seama că a greşit, pentru că cine mai venea într-o funcţie de secretar de stat la Bucureşti din Oradea, Suceava, Sibiu ori Constanţa dacă trebuia să-şi plătească din salariu chiria? Doar cei care nu trăiesc din salarii. Ei, bine, dându-şi seama că a greşit, a revenit asupra proiectului, modificându-l să fie cum era înainte, iar Parlamentul şi-a dat aprobarea. După aceea, când presa a întrebat că una a spus premierul şi alta a votat Parlamentul, Guvernul a dat un comunicat de presă că aşa a hotărât Parlamentul, deşi rectificarea a fost solicitată de Secretariatul General al Guvernului", a relatat Cseke.

Întrebat care ar fi, în opinia sa, soluţia pentru ruperea cercului vicios care se perpetuează de 23 de ani, Cseke a spus că noua formă a Constituţiei ar trebui chiar să anuleze dreptul Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă. "În Ungaria, de pildă, nu există ordonanţe de guvern, iar la noi, dacă ai majoritate parlamentară, oricum îţi poţi trece proiectele legislative, nu e nevoie de ordonanţe. Nu există putere legislativă când Guvernul legiferează", a concluzionat deputatul Cseke Attila.

Un deputat pragmatic

În ce priveşte bilanţul primei sale sesiuni de activitate în Camera Deputaţilor, parlamentarul bihorean a spus, avertizând totuşi că nu crede că factorul primordial în judecarea unei persoane este cantitatea, ci calitatea muncii, că a avut 12 luări de cuvânt în plen, 5 propuneri legislative şi un demers pe lângă ministrul "Marilor Proiecte", Dan Şova.

Între cele mai importante luări de cuvânt în plenul Camerei, Cseke le consideră pe cele prin care a reuşit să retrimită la comisiile de specialitate proiectele de legi pentru aprobarea a două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului: OG 96/2012, privind organizarea ministerelor şi aparatului de lucru al Guvernului, care ar fi transferat în subordinea Parlamentului Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Agenţia Naţională pentru Romi, precum şi OG 82/2012, privind introducerea cărţii electronice de identitate, care ar fi comasat acest document cu cardul naţional de sănătate.

"Cardul naţional de sănătate conţine informaţii despre starea medicală a persoanei, şi nu cred că este normal ca asemenea informaţii să poată fi accesate de persoane din afara sistemului medical, cum sunt lucrătorii Ministerului Administraţiei şi Internelor", şi-a motivat Cseke acest din urmă demers. La capitolul proiecte legislative, amintind că în mandatul trecut, când a fost senator, a avut 14 iniţiative şi 5 au devenit legi, Cseke a spus că deocamdată, ca deputat, a avut 5 iniţiative (2 ca autor şi 3 în calitate de co-iniţiator).

Cele două proiecte iniţiate de parlamentarul bihorean au vizat aplicarea principiului descentralizării prin trecerea unui număr de 14 servicii publice deconcentrate din subordinea ministerelor şi agenţiilor naţionale în subordinea administraţiilor publice (Cseke motivând că "de aceea am votat primari şi preşedinţi de consilii judeţene ca să aibă şi pârghii de acţiune, dar văd că actualul Guvern are tentaţia centralizării, luând atribuţii de la judeţe pentru a le transfera viitoarelor regiuni), precum şi modificarea legii privind serviciul public de salubritate la nivelul localităţilor (Cseke solicitând ca administraţiile locale să aibă dreptul de a decide dacă tarifarea colectării deşeurilor se face pauşal, pe numărul de persoane, sau pe cantitate, cum ar fi corect).

De asemenea, deputatul UDMR a avut şi un demers personal pe lângă ministrul Dan Şova, căruia i-a cerut luna trecută reabilitarea tronsonului de drum naţional DN 19B Marghita-Suplacu de Barcău-Nuşfalău, pe unde urma să treacă prima etapă a turului ciclist al României, la care participă concurenţi din 16 ţări. În pofida solicitării, acest lucru nu s-a întâmplat, astfel că prima etapă a Cupei României a fost deviată pe traseul Marghita-Carei-Satu Mare.

Ieftini la tărâţe, scumpi la făină

Între decepţiile despre care a vorbit, deputatul Cseke Attila a pus-o pe primul loc, ca importanţ - deşi nu îi este imputabilă lui, ci Guvernului - rezilierea contractului dintre Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi compania americană Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania, în realitate doar a tronsonului de pe teritoriul judeţului Bihor, între Borş şi Suplacu de Barcău.

"Rezilierea contractului a fost prezentată în presa centrală într-un mod care nu corespunde realităţii, ca pe un succes, deşi a vizat doar tronsonul Borş - Suplac. Astfel, Guvernul a dat Bechtel 37,2 milioane euro ca să renunţe la lucrare, în loc să dea 250 milioane euro ca să finalizeze lucrarea şi să avem 64 de kilometri de autostradă care ne-ar fi legat de Occident", e explicat Cseke.

Tot la capitolul nemulţumiri, deputatul UDMR a trecut proiectul de regionalizare, despre care a afirmat că, deşi este pus în dezbatere şi s-au organizat numeroase discuţii, în realitate el nu există. "Nu a văzut nimeni un proiect de regionalizare, deşi se vorbeşte foarte mult despre regionalizare şi există tot felul de organisme care se ocupă cu studii privind regionalizarea", a remarcat Cseke, amintind că proiectul UDMR ce vizează o variantă de regionalizare conform căreia Oradea să fie capitală a unei viitoare regiuni a întrunit consensul tuturor filialelor din Bihor ale celor cinci partide parlamentare.