Deputatul Cseke Attila: "UE nu ne obligă să facem regiuni administrative"

Nu lipsa regiunilor ne lasă fără fonduri

"Nici Ungaria, nici Slovacia nu au regiuni administrative, dar cu toate acestea stau mult mai bine decât România la accesarea fondurilor europene. Deci nu lipsa regiunilor administrative este problema cu fondurile europene. Dacă România ar fi fost obligată să facă regiuni administrative, fiţi siguri că ar fi făcut şi Ungaria, şi Slovacia", a spus Cseke Attila într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Oradea.

"România este o ţară a paradoxurilor. Guvernul se grăbeşte să facă regiuni administrative şi susţine că fără această reorganizare nu vom mai putea accesa fonduri europene, deşi nu există nicio obligaţie, niciun act normativ european, care să impună României sau altui stat european să instituie regiuni administrative anul acesta, anul viitor sau altădată, iar pe de altă parte, deşi există o directivă europeană - Regulamentul 1059/2003 - în care sunt prevăzute criteriile pentru înfiinţarea regiunilor de dezvoltare, România încalcă aceste criterii", a declarat Cseke.

Carul dinaintea boilor

Cseke a afirmat că, în aceste condiţii, "ceea ce se pregăteşte, şi din acest motiv am spus că România este o ţară a paradoxurilor, este exact invers decât ar trebui: acolo unde nu avem nicio obligaţie, ne grăbim să facem ceva, adică regiuni administrative, şi acolo unde există norme europene, adică privind regiunile de dezvoltare, noi nu le îndeplinim".

Deputatul UDMR a spus că înaintea aderării la UE, când România se pregătea să acceseze fonduri europene, cele opt regiuni de dezvoltare actuale au fost stabilite prin încălcarea Regulamentului 1059/2003, întrucât nu au fost respectate criteriile geografice, demografice şi economice pentru trasarea celor opt regiuni. "Regiunea Nord-Est, Moldova, are o populaţie peste 3 milioane de locuitori, deşi ar trebui să aibă sub această limită, iar regiunea Nord-Vest, cu centrul la Cluj, are două judeţe, Bihorul şi Clujul, despărţite prin munţi", a spus Cseke.

Pentru a ilustra şi încălcarea criteriilor economice şi felul în care actualele regiuni de dezvoltare, "în loc să scadă decalajele dintre regiuni şi dintre judeţele aceleiaşi regiuni, le-au accentuat", Cseke a prezentat şi argumente de ordin economic, concluzionând că "politica regională a României este un eşec".

Dezechilibre

"Conform statisticilor Eurostat publicate la 1 decembrie 2012, în 1995 românii aveau 33% din puterea de cumpărare a mediei din Uniunea Europeană, iar în 2011 aveau 49% din această putere de cumpărare. În 1995, în România existau patru regiuni care atingeau această medie a puterii de cumpărare existente la nivel naţional - regiunea Centru, cu 34%, regiunea Sud-Est cu 33%, regiunea Bucureşti-Ilfov cu 47% şi regiunea Vest cu 33%. În 2009, datorită dezvoltării dezechilibrate a regiunilor, doar două regiuni mai depăşeau media puterii de cumpărare înregistrată la nivel naţional, care era de 49% din media europeană: Bucureşti-Ilfov, cu 111% faţă de media naţională, şi regiunea Vest, cu 52% faţă de media naţională", a spus Cseke.

El a prezentat şi o analiză comparativă a PIB-ului pe regiunile de dezvoltare, arătând că "în 1995 regiunea Bucureşti-Ilfov avea un PIB de 147% faţă de media naţională, iar în 2011 de 237%, regiunea Vest avea 113% în 1995 şi 101% din media naţională, iar toate celelalte regiuni au fost sub media naţională, din totalul celor opt regiuni de dezvoltare existente". Cseke a afirmat că, tot ca urmare a "proastei politici regionale", dezechilibrele între regiuni s-au majorat în aşa fel încât "dacă în 1995 regiunea Nord-Est avea un PIB cu 21% sub media naţională, în 2009 acesta a scăzut la minus 39% din media naţională".

Cseke a mai susţinut că o altă dovadă a creşterii decalajelor este regiunea Nord-Vest, din care face parte şi judeţul Bihor, spunând că "în această regiune, singurul judeţ care s-a dezvoltat continuu a fost Clujul, în timp ce celelalte cinci judeţe au cunoscut o subdezvoltare, o deşertificare economică". El a argumentat această afirmaţie prin faptul că "în 1995 judeţul Cluj avea un PIB de 116% din media naţională, iar în 2011 a ajuns la 140% din media naţională, în timp ce Bihorul avea 108% în 1995 şi a scăzut la 103% în 2011, Bistriţa Năsăud a scăzut de la 89% în 1995 la 82% în 2011, Maramureşul de la 84% în 1995 la 76% în 2011, Satu Mare de la 93% în 1995 la 78% în 2011, iar Sălajul de la 94% în 1995 la 85% în 2011".

La nivelul întregii ţări, a spus Cseke, "în fiecare din cele opt regiuni s-a dezvoltat un singur judeţ sau două, iar celelalte judeţe au fost pe minus".

Modelul UDMR

Concluzionând, parlamentarul UDMR a afirmat că "este foarte clar că acest model trebuie regândit, că regiunile trebuie să fie mai mici şi mai multe, deoarece actualele regiuni de dezvoltare nu respectă criteriile europene, şi nu poate fi un model pentru regiunile administrative".

Cseke a afirmat că "în UDMR a început să se lucreze la un alt proiect de regionalizare, care să respecte criteriile", grupul de lucru pe această temă fiind coordonat de vicepreşedintele pe probleme de administraţie publică locală al Uniunii, Illyes Gyula, fost primar al municipiului Satu Mare, şi de preşedintele Consiliului de administraţie publică locală al Uniunii, Borboly Csaba, în prezent preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita.

Deputatul de Bihor a precizat, de asemenea, că înaintea regionalizării este necesară descentralizarea, dar acest lucru nu se întâmplă. "S-a uitat complet de descentralizare, deşi pentru aceasta nu este nevoie nici de regionalizare, nici de modificarea Cosntituţiei. Au trecut două luni de când acest Guvern este în funcţie şi nu am auzit nimic despre descentralizare, deşi ar fi uşor de făcut, ar fi uşor de transferat la Consiliile Judeţene atribuţii de la Guvern.", a spus Cseke.

Deputatul UDMR Cseke Attila a fost iniţiatorul unei acţiuni prin care, pe 31 ianuarie, la Oradea, toţi liderii partidelor şi parlamentarii din Bihor, indiferent de apartenenţa politică, au semnat o declaraţie politică prin care s-au angajat să susţină în Parlament şi în spaţiul public varianta de regionalizare potrivit căreia Oradea să fie centrul unei viitoare regiuni, administrativă sau de dezvoltare, formată din judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj. În acest scop, UDMR Bihor a obţinut şi acordul organizaţiilor judeţene ale UDMR din aceste două judeţe învecinate.

De altfel, el a şi cerut ca "celelalte forţe politice din Bihor" să nu abandoneze acest subicet, tocmai pentru ca regionalizarea să ţină cont de interesele bihorenilor şi orădenilor, iar aceştia să nu devină victimele unei regionalizări care să-şi facă simţită efectele negative "pe următorii 20-30 de ani".