Cseke Attila, supărat că Guvernul Cioloş repetă greşelile lui Boc şi Ponta în chestiunea regionalizării, perpetuând sărăcia

În condiţiile în care premierul Dacian Cioloş şi vicepremierul Vasile Dâncu au anunţat recent că regionalizarea rămâne "un proiect prioritar pentru România", iar pe de altă parte proiectul iniţiat de UDMR în perioada 2009-2010 şi adoptat fără dezbateri de Senat în acea vreme a fost pus pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, deputatul bihorean Cseke Attila a pledat în favoarea acestui proiect.

Cseke a combătut şi modelul de regionalizare actual într-o conferinţă de presă desfăşurată joi, în care a etalat o serie de statistici ce arată că, în loc să contribuie la dezvoltarea economică şi socială, cele 8 regiuni de dezvoltare de acum au adâncit decalajele între ele, dar în interiorul lor şi dintre judeţele care le compun.

Regiuni ineficiente

Deputatul UDMR a invocat în acest sens cele mai recente statistici Eurostat, conform cărora 5 din cele 8 regiuni de dezvoltare din România se află în topul celor mai sărace 20 de regiuni din UE, ceea ce dovedeşte ineficienţa modelului de organizare actual.

Pe de altă parte, Cseke a spus că actuala împărţire în 8 regiuni de dezvoltare ignoră şi Regulamentul 1053/2003 al Parlamentului European privind nomenclatorul comun al unităţilor administrativ-teritoriale, ce fixează un prag maxim de 3 milioane de locuitori în delimitarea unei regiuni de dezvoltare. Or, la noi acest prag e depăşit cu mult, a arătat Cseke, invocând regiunea de Nord Est (Moldova) care potrivit recensământului din 2002 avea 3,674 milioane locuitori, ori cea de Sud Est, cu 3,379 milioane locuitori (cuprinzând judeţe precum Vrancea şi Constanţa, fără nicio legătură între ele).

Decalaje sporite

De asemenea, Cseke a precizat că deşi scopul regiunilor de dezvoltare este reducerea diferenţelor economice şi sociale între regiuni, în România acestea s-au majorat, ceea ce este o altă dovadă a ineficienţei.

Concret, a exemplificat deputatul UDMR, dacă în 2003 regiunea de Nord Est era la 23% faţă de media europeană privind dezvoltarea, iar regiunea de Vest la 34%, diferenţa dintre ele fiind – aşadar – de 13%, în 2014 regiunea de Nord Est era la 34% faţă de media europeană şi cea de Est la 58% faţă de aceeaşi medie europeană, deci diferenţa între cele două regiuni a crescut la 24% într-un deceniu.

Decalajele s-au adâncit, a adăugat Cseke, şi între judeţele aceleiaşi regiuni. Astfel, în regiunea Nord Vest, din care face parte şi Bihorul, dacă în 1995 judeţul Cluj era la 116% faţă de media regiunii şi judeţul Maramureş la 84% faţă de media regiunii, diferenţa între ele fiind de 32%, în 2013 judeţul Cluj a ajuns la un stadiu de 144% faţă de media regiunii şi Maramureşul la 78%, diferenţa între ele crescând la 66%.

Trebuie schimbare

Având în vedere aceste evidenţe, Cseke spune că regionalizarea trebuie să renunţe la modelul actual, chiar dacă şi guvernele Boc şi Ponta, şi Guvernul Cioloş, au altă poziţie. "Vedem că lucrurile nu merg bine, dar nici nu vrem (n.r. – Guvernul) să le schimbăm. Boc şi Ponta spuneau că nu e bine să modificăm regionalizarea pentru că vor fi afectate finanţările pe exerciţiul financiar european 2007-2013, iar Guvernul Cioloş pentru că ar fi afectate finanţările din exerciţiul 2014-2020. Atunci când facem modificări?", a spus Cseke.

Deputatul bihorean a afirmat că, într-adevăr, UE recomandă stabilitate în funcţionarea regiunilor de dezvoltare, dar permite modificarea lor la un interval de 3 ani, obiectivul UDMR fiind ca aceste modificări să fie stabilite în perioada actuală, notificate autorităţilor europene în 2018 şi să intre în vigoare din 1 ianuarie 2021, aşa încât să nu afecteze finanţările actualelor regiuni până în 2020.

Oradea, centru de regiune

Evident, Cseke a pledat pentru modelul de regionalizare proiectat de UDMR într-o iniţiativă legislativă adoptată tacit de Senat în 2009-2010 şi care acum a fost pus şi pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, urmând să fie dezbătut cel mai probabil luna viitoare. Acest proiect, amintim, înlocuieşte cele 8 regiuni de dezvoltare existente cu 16 regiuni mai mici, formate după criterii istorice, geografice, economice, sociale şi culturale. În ce priveşte Bihorul, acesta ar urma să facă parte dintr-o regiune cu Satu Mare şi Sălaj, iar centrul regiunii să fie la Oradea.

De altfel, în 2014, UDMR Bihor a capacitat toţi parlamentarii din judeţ, plus toţi şefii de partide la nivel judeţean şi Primăria Oradea plus Consiliul Judeţean Bihor pentru a semna un angajament de susţinere doar a acelei variante de regionalizare potrivit căreia Oradea va fi centru de regiune.

"Veţi vedea că anul viitor regionalizarea va reveni în atenţia publică, dar până atunci se face în continuare o regionalizare pe şest", a spus Cseke, exemplificând cu mutarea la Cluj a sediilor unor instituţii din Oradea, precum Inspecţia de Stat în Construcţii, Comisariatul pentru Protecţia Consumatorului, Direcţia Vamală şi Direcţia Finanţelor Publice.