URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 19 APRILIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă te iei după iubitorii de clorofilă, în Oradea s-a defrișat în ultimii ani o suprafață egală cu jumătate din Pădurea Amazoniană. De la Primărie ți se va spune că în ultimii 10 ani abia au dispărut doi copaci și o creangă, și aceea din cauza furtunii de anul trecut...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută, înainte ca lucrările de 70 milioane de euro derulate la Aeroportul Oradea să se încheie (apropo, va fi un şoc diferenţa!), suspansul privind utilitatea lor s-a risipit: CJ Bihor şi Primăria Oradea au bătut palma cu LOT şi cu HiSky.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți de noul proiect de realizare a unui drum nou între Paleu și Șoseaua Borșului, contestat de unii locuitori din Oncea?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 21 martie a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 58/2024 prin care se aduc modificări atât legii speciale cu privire la sancționarea traficului de droguri, cât și codului penal.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
04 Decembrie 2014, 14:46

Când doi se ceartă, nufărul pierde! Muzeul Ţării Crişurilor susţine că a luptat pentru rezervaţia Peţea, dar "habitatul este distrus"

La exact o săptămână după ce Florian Malancu, unul dintre inginerii bucureşteni aduşi în Bihor de Agenţia Naţională de Resurse Minerale pentru a monitoriza rezervaţia Peţea şi lacul cu nuferi Ochiul Mare, a acuzat Muzeul Ţării Crişurilor, custodele rezervaţiei, de nepăsare, MŢC se apără printr-un comunicat de presă semnat "Conducerea MŢC".

Muzeul precizează că, în calitate de custode, are "atribuţii legate strict de monitorizarea habitatului şi a speciilor de plante şi animale din rezervaţie", în timp ce "funcţionarea şi supravieţuirea ecosistemului termal din rezervaţie depind de apa geotermală". Altfel spus, muzeografii n-au niciun control asupra apei geotermale, "viaţa" rezervaţiei, acest argument fiind invocat, de altfel, de Muzeul Ţării Crişurilor şi în solicitarea pe care a făcut-o Ministerului Mediului în luna august, pentru rezilierea convenţiei de custodie.

Dacă Malancu susţinea că muzeografii nici măcar nu au pus la dispoziţia specialiştilor care fac monitorizarea datele pe care le au despre zăcământ, aceştia susţin exact contrariul: "chiar fără a avea o convenţie de parteneriat", baza lor de date a fost pusă la dispoziţia specialiştilor hidrogeologi încă din septembrie 2014.

Potrivit comunicatului Muzeului, singurele date concrete despre capacitatea zăcământului sunt din "anii 70-80", când un studiu a stabilit limitele maxime de extracţie a apei geotermale: 300 de litri pe secundă, din care 210 l/s în cele două staţiuni şi 90 l/s în Oradea. "Depăşirea acestor limite duce la secarea izvoarelor geotermale sublacustre, fapt constatat înainte de 1989 cu ocazia unor accidente survenite la erupţia unor sonde de apă termală şi în caz de exploatare excesivă (1983, când lacul a şi îngheţat). Atunci, după ce debitele de exploatare au fost reduse, izvoarele termale şi-au reluat activitatea şi lacul şi-a revenit la normal", precizează Muzeul. În august 2014, nota unei consfătuiri ce a avut loc la Ministerul Mediului arată că numai la opt foraje din perimetrul Băile 1 Mai-Felix s-a atins limita de extracţie admisă de 300 l/s, Prefectura Bihor luând apoi decizia de a verifica toate forajele.

Arătând că, începând din 7 decembrie 2011, a sesizat "de nenumărate ori" mai multe autorităţi localie şi naţionale despre scăderile alarmante ale nivelului apă, muzeografii subliniază şi că ANRM a demarat un studiu abia în septembrie 2014.

"Deoarece MTC nu are atribuţii în gestionarea zăcămintelor hidrogeologice şi în avizarea şi controlul exploatării acestora (conform Legii minelor nr. 85/2003, aceste atribuţii revin ANRM), am susţinut mereu, în informările noastre, că exploatarea apei termale se face mult peste puterea de refacere naturală a zăcământului şi că unica soluţie viabilă şi acceptabilă de refacere pe termen lung a habitatului este readucerea exploatării apei termale în limitele stabilite (300 l/s)", mai spune custodele. Ca să evite îngheţarea lacului, Muzeul aminteşte că din decembrie 2011 îl alimentează continuu cu apă geotermală, adusă printr-un furtun de pompieri de la un foraj al SC Turism Felix.

Totodată, Muzeul reaminteşte că a obţinut "avizul Academiei Române pentru viitoare lucrări de reabilitare a habitatului termal", adică decolmatarea izvorului termal, dar şi că a reuşit reproducerea şi menţinerea în captivitate a unor melci termali şi pui de roşioară termală, printr-un proiect derulat în colaborare cu Universitatea din Gödöllő şi cu Acvariul din Galaţi. Nufărul termal a fost şi el salvat, fiind reprodus in vitro de dr. Cristian Blidar, de la Universitatea din Oradea, în baza unui parteneriat cu MŢC.

Între scuze şi acuze, reiese un adevăr necontestat de nicio parte: rezervaţia moare. "În cei trei ani de la declanşarea catastrofei, situaţia nu s-a remediat, ci au apărut noi exploatări de apă termală pentru agrement şi s-au extins cele deja existente, ca urmare habitatul din Ochiul Mare este în prezent distrus", confirmă şi comunicatul Muzeului.

În plus, Muzeul se simte lezat de ANRM pentru că "nu a fost anunţat de activităţile din teren ale ANRM în cadrul acestui studiu şi nu a fost solicitat să participe, iar la cele două conferinţe de presă ale ANRM nu i s-a permis accesul".

Cât despre declaraţiile inginerului hidrogeolog, MŢC susţine că îşi rezervă dreptul de a-şi apăra imaginea chiar şi în instanţă.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
A J U T O R ! ! !
AJUTOR! Inteleg ca sunt disensiuni! Stimate autoritati, dragi companii cu putere, va rog frumos ajutati-ne si nu ne lasati sa pierdem lacul cu nuferi, cu rosioara lui racovita si cu melcul din cretacic! Va implor! Cred cu tarie ca dincolo de toate neintelegerile, se poate face totusi ceva: 1. o firma de constructii, sau mai multe, ne-ar putea ajuta cu utilaje (buldoexcavator, bascula si caativa oameni ca sa decarce de gunoaie lacul, adica sa-l decolmateze cat de mult posibil. Momentan am vazut ca e plin de deseuri din donstructii! - eventual s-ar putea amenaja malurile prin taluzare frumoasa 2. tot de la privati, dar si cu aportul statului, am putea instala o pompa care sa alimenteze fortat lacul. Un foraj intr-o parte a lacului si o pompa ar asigura fortat natural (artificial) apa in lac 3. repopularea cu pesti, melci si nuferi (si chiar si lotusi) a lacului. - material exista in conservare si la MTC si si in privat si parca si in Ungaria daca imi amintesc bine. Astfel, intr-o prima faza lacul ar putea existaa si s-ar putea regenera natural. Cu siguranta nu costa foarte mult alimentarea pompei de extractie! Sau nu mai mult decat cativa stalpi de iluminat (acea pompa nici nu e necesar sa functioneze 24 de ore din 24!) Cred ca si acel sheic care a mai dat niste bani odata pt acest lac, ne-ar mai putea ajuta cu ceva! SI si marile firme oradene daca ar participa cu un buldoexcavator etc... Intr-o saptamana am putea avea lacul la loc. Unde mai punem ca acum fiind relativ gol, dupa descarcarea de gunoaie ar putea fi reamenajat peisagistic de vis: cu un ponton, o insulita etc... Cei ce aveti putere decizionala si/sau financiara: VA ROG FRUMOS FACETI O FAPTA BUNA IN ACEST SENS!!! Doamne ajuta!
Postat 04 Decembrie 2014, 22:35 de Citizen_X
Lupta pierduta.
Lupta pierduta.
Postat 04 Decembrie 2014, 15:22 de sasi
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6625 RON
  • 1 EUR = 4.9763 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON