Purtătorul de cuvânt al PoliÅ£iei Bihor, inspectorul principal Alina Dinu a anunÅ£at vineri că poliÅ£iÅŸtii Brigăzii de Combatere a Criminalităţi Organizate Oradea - Serviciul de Combatere a Finanţării Terorismului ÅŸi Spălării Banilor, împreună cu procurorii DIICOT Oradea, l-au identificat pe cetăţeanul bulgar care, în primăvara anului 2010, a vândut 35.000 de euro falÅŸi grupării conduse de interlopul orădean Iuliu Ciorba, pentru a fi plasaÅ£i în România, ÅŸi au dispus trimiterea acestuia în judecată pentru sprijinirea unui grup de crimă organizată ÅŸi fals de monedă.

"Cetăţeanul bulgar în vârstă de 42 ani a fost cercetat în stare de libertate. El este acuzat că a procurat din Bulgaria suma de 35.450 euro, respectiv 354 bancnote cu cupiura de 100 euro falsă ÅŸi o bancnotă cu cupiura de 50 euro falsă, pe care a predat-o membrilor grupării. În cazul în care suspectul va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă privativă de libertate cuprinsă între 3 ÅŸi 20 de ani", a declarat purtătorul de cuvânt al PoliÅ£iei Bihor.

Gruparea orădeanului Iuliu Ciorba a fost trimisă în judecată în cursul anului 2010. Formată din opt persoane, doi bihoreni, trei timiÅŸoreni ÅŸi alte trei persoane din CaraÅŸ Severin, reÅ£eaua a fost reÅ£inută în urma unei ample acÅ£iuni de flagrant organizată de poliÅ£iÅŸtii de Crimă Organizată în primăvara anului 2010, în timp ce încercau să plaseze valuta falsă procurată din Bulgaria într-o unitate bancară din judeÅ£ul CaraÅŸ.

În urma extinderii cercetărilor, poliÅ£iÅŸtii au descoperit că reÅ£eaua se ocupa de falsificarea cardurilor de credit, cu care se achiziÅ£ionau bijuterii, îmbrăcăminte, băuturi, Å£igări sau ceasuri, mărfuri care mai apoi erau vândute.

Ciorba obÅ£inea datele de identificare ale cărÅ£ilor de credit de la alÅ£i membri ai grupării, pe care le inscripÅ£iona cu ajutorul dispozitivelor electronice speciale pe benzile magnetice ale cărÅ£ilor de credit. Cardurile, astfel falsificate, erau folosite de cei în cauză pentru cumpărături din magazine care comercializau băuturi, Å£igări, bijuterii, ceasuri, îmbrăcăminte, cu sau fără complicitatea angajaÅ£ilor.

Potrivit unor surse judiciare, gruparea obÅ£inea datele de identificare ale cărÅ£ilor de credit folosind atacuri de tip "phishing", adică prin trimiterea unor mesaje electronice, folosind programe de mesagerie instantă sau telefon. Utilizatorul era sfătuit să-ÅŸi dea datele confidenÅ£iale pentru a câÅŸtiga anumite premii sau era informat că datele respective sunt necesare pentru a reface baza de clienÅ£i, după pierderea datelor originale ca urmare a unor erori tehnice. De obicei, în cazul unor astfel de atacuri, în mesaj era indicată ÅŸi o adresă de web care conÅ£ine o clonă a site-ului de web al instituÅ£iei financiare.

Ulterior, cardurile falsificate erau folosite inclusiv la terminalele de acceptare a plăţilor electronice instalate la sediile unor firme deÅ£inute de unii dintre membrii grupării. Liderul reÅ£elei recompensa activitatea infracÅ£ională a celor 15 suspecÅ£i din subordine cu sume cuprinse între 400-4.000 de lei, în funcÅ£ie de "profitul" obÅ£inut.

Valoarea prejudiciului cauzat titularilor de drept ai conturilor de card fraudate de cei 16 suspecţi este estimat la peste 600.000 de euro, cea mai mare parte provenind din conturile unor cetăţeni americani.