Pe 14 august, Asociaţia Municipiilor din România (AMR) a făcut o adresă către Ministerul Finaţelor Publice, trimisă şi tuturor partidelor politice, prin care cere reexaminarea noului Cod Fiscal, propunând totodată reintroducerea impozitării suplimentare a clădirilor şi terenurilor abandonate, precum şi a taxei hoteliere.
"Pe lângă aspectul urbanistic dezolant pe care îl imprimă, aceste clădiri şi terenuri afectează în mare măsură siguranţa şi sănătatea cetăţenilor, deoarece vorbim despre terenuri insalubre sau clădiri în paragină, cu elemente degradate", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă primarul Ilie Bolojan, în acelaşi timp preşedintele executiv al AMR.
Asociaţia susţine introducerea acestei prevederi de la 1 ianuarie 2016. Edilul a explicat că măsura de impozitare suplimentară a acestor imobile şi terenuri a fost propusă în draftul noului Cod Fiscal, fiind însă respinsă în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaţilor.
"Având în vedere că autorităţile locale dispun momentan de un cadru legislativ limitat pentru a determina proprietarii acestor imobile să le întreţină, reintroducerea impozitării suplimentare în noul Cod Fiscal ar fi o pârghie fiscală pentru administraţiile locale, care nu este obligatorie şi care poate fi aplicată la nivel minim sau maxim, permiţând astfel gestionarea acestor probleme în funcţie de realităţile din fiecare localitate", a adăugat primarul Ilie Bolojan.
Edilul a arătat că şi în Oradea există destule cazuri de terenuri, clădiri ori foste fabrici, care sunt dărăpănate ori chiar abandonate, care strică imaginea oraşului şi reprezintă un pericol pentru sănătate. Bolojan speră că şi partidele politice vor susţine introducerea impozitării suplimentare pentru acestea. "Sper să nu ia decizii populiste", a spus acesta.
Asociaţia Municipiilor din România susţine, totodată, şi reintroducerea taxei hoteliere (care figurează în Codul Fiscal aflat încă în vigoare, dar nu şi în proiectul aflat acum în reanalizare), cu stabilirea cuantumului ei de consiliile locale în cadrul unei interval de 0,5 - 5% şi aplicarea ei pentru fiecare noapte de cazare şi în cazul unităţilor de cazare din cadrul staţiunilor turistice.
În Oradea, banii adunaţi din această taxă, stabilită aici la 1% din tariful de cazare, erau folosiţi pentru promovarea turismului. "Nu mi se pare normal să se anuleze o taxă locală fără consultarea noastră şi fără a se oferi vreun element financiar în compensaţie. Şi aşa ne plângem că România nu este promovată turistic în plan internaţional, că participarea noastră la târgurile de turism este redusă ca amploare. Dacă nu vom avea aceste resurse, nu ne vom mai putea promova localităţile", a spus Ilie Bolojan, adăugând că taxă hotelieră este o practică europeană.
Anual, din taxa hotelieră, Oradea încasa circa 250.000 euro. Din aceste sume municipalitatea a înfiinţat, alături de mai mulţi operatori economici din turism, Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea şi în regiune, al cărei scop este editarea de materiale de promovare, precum şi participarea la târgurile de turism.
.jpg "Orădeanca Alesia Toma de la ACS Olimpikus a devenit campioană naţională de judo şi va reprezenta România la Balcaniada din Macedonia de Nord")
.jpg "Avarie pe Calea Clujului din Oradea. Lucrările restricționează traficul")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.