În staţiunile Băile Felix şi Băile 1 Mai se consumă mai multă apă decât poate zăcământul geotermal să refacă, în mod natural. Aceasta este concluzia preliminară trasă de hidrogeologii angajaţi de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) ca să afle de ce dispare apa din Lacul Ochiul Mare al Rezervaţiei Peţea. În acest lac trăiau până acum trei specii endemice, nufărul termal, peştele roşioara lui Racoviţă şi melcul termal, dar acum a mai rămas din el o băltoacă cu un diametru de cinci metri.
După ce au introdus senzori în toate forajele licenţiate de exploatare a apei geotermale din zona Băilor 1 Mai şi Felix, dar şi în două foraje din Oradea, specialiştii au început acum să interpreteze datele adunate. Vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Prefectura Bihor, în prezenţa prefectului Claudiu Pop şi a preşedintelui ANRM, Gheorghe Aurel, hidrogeologii şi-au prezentat primele constatări.
Consumul creşte, apa scade
Prima certitudine desprinsă de specialişti este că apa din rezervaţie a scăzut din cauza exploatării zăcământului. "Coborârea nivelului apei din lac şi din acvifer este datorată exploatării apei termale. Această apă termală este exploatată din alimentarea naturală a acviferului. În momentul în care alimentarea naturală a acviferului, care se face pe rama Munţilor Apuseni, este mai mare decât se scoate apă prin exploatare, nivelul în acvifer urcă", a declarat preşedintele Asociaţiei Hidrogeologilor din România, profesorul Daniel Scrădeanu.
Bineînţeles, este valabilă şi reciproca: atunci când este exploatată mai multă apă decât poate zăcământul să refacă în mod natural, nivelul apei din lac scade.
Astfel, specialiştii vor să stabilească debitul exploatabil optim, astfel încât zăcământul să nu se golească. "Dacă exploatăm mai mult decât se realimenteaztă acviferul, se epuizează şi s-a terminat. Şi cu lacul, şi cu staţiunea!", a spus Scrădeanu.
"Nivelul apei în lac va creşte doar dacă avem o acţiune generală asupra tuturor forajelor de exploatare", l-a completat hidrogeologul Adrian Iurchevici. Asta înseamnă că nu trebuie oprit un foraj sau altul, ci ANRM trebuie să regândească toate licenţele de exploatare, chiar să reducă debitul permis de exploatare. În paralel, a mai spus Iurchevici, autorităţile trebuie să stopeze urgent orice foraj ilegal.
Cât rezistă zăcământul?
Chiar dacă lucrurile par simple în teorie, în practică se complică. "ANRM are încheiate contracte cu nişte deţinători de licenţe de exploatare. Aceste contracte prevăd un drept al deţinătorilor de licenţe de a exploata apa geotermală", a spus preşedintele ANRM, Aurel Gheorghe. Adică ANRM nu poate pur şi simplu să încalce contractele şi să închidă robinetele forajelor licenţiate, pentru care titularii plătesc o redevenţă Statului Român.
Prefectul Claudiu Pop susţine, însă, că dacă specialiştii vor demonstra că trebuie reduse debitele forajelor legale, acest lucru se va întâmpla. "Dacă în baza studiilor se va dovedi că trebuie reduse debitele, ANRM va lucra la partea juridică, pentru ca actualele contracte să permită", a declarat prefectul.
Potrivit lui Gheorghe, în zona Felix - 1 Mai există 16 foraje licenţiate, din care trei inactive, iar debitele maxime de exploatare ale acestor foraje s-au bazat pe un studiu din anii ‘80, care spune că în staţiuni se poate fora cu un debit maxim de 200 de litri pe secundă. Însă, a mai spus preşedintele ANRM, datele acestui studiu par să fie depăşite, iar zăcământul să aibă o capacitate mai mică acum, implicit să permită o exploatare mai redusă.
Astfel, cel mai important şi necesar lucru este cunoaşterea capacităţii maxime de exploatare a apei geotermale. "Nu vrea să fiu alarmist, dar este adevărul: dacă ştim cât rezistă zăcământul, ştim cât rezistă staţiunea", a spus Pop.
Amendă de la Europa
Pe lângă că Bihorul ar putea pierde o resursă naturală foarte importantă, apa geotermală, dezastrul din Băile Felix - 1 Mai ar putea avea şi un efect pecuniar uriaş pentru România. Hidrogeologii susţin că Ministerul Mediului a fost deja avertizat de Comisia Europeană cu posibilitatea declanşării procedurii de infrigement pentru dispariţia rezervaţiei Peţea. "Asta înseamnă o penalizare zilnică de 30.000 de euro şi blocarea fondurilor europene de mediu pentru România, până la restabilirea sitului", a spus Iurchevici.
Pe de altă parte, prefectul Claudiu Pop a garantat că în perioada următoare comisii mixte de control vor relua verificările caselor şi pensiunilor din cele două staţiuni, pentru identificarea forajelor ilegale.
În conferinţa de presă au fost prezenţi şi muzeografii Radu Huza şi Adrian Gagiu, Muzeul Ţării Crişurilor fiind custodele rezervaţiei Peţea. Aceştia au ridicat problema tardivităţii studiului ANRM, dat fiind că primele semnale despre secarea lacului au fost trase în decembrie 2011. În răspuns, preşedintele Agenţiei s-a rezumat să susţină că nu era în funcţie la acea vreme.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.