URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 24 APRILIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Nu credeam că se vor putea mobiliza 15.000 de oameni în acțiunea intitulată Misiunea Grivei, prin care se cer condiții mai bune pentru câinii abandonați și pentru sterilizarea lor. Iată că inițiativele cetățenești încep să capete forță și consistență. Poate n-ar fi fost lipsit de interes să se ceară și sterilizarea stăpânilor care-și abandonează animalele de companie...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oricât ar fi de digitalizată lumea și plin internetul de informații despre tot felul de locuri, inclusiv în imagini, nimic nu se compară cu plăcerea călătoriei, fie ea cât de scurtă, pentru a le vedea cu propriii ochi. Iar când de plăcerea asta vor avea parte sute, poate mii de copii de la țară, dintre care mulți nu au ieșit din comuna lor ori au ajuns în cel mai bun caz până în cel mai apropiat orășel, cu atât e mai meritorie orice inițiativă care îi ajută să capete această experiență, totdeauna de neuitat dacă e prima.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți de noul proiect de realizare a unui drum nou între Paleu și Șoseaua Borșului, contestat de unii locuitori din Oncea?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Camera Deputaţilor a adoptat recent un proiect de modificare a legislaţiei în vigoare, prin care se prevede, în esenţă, că instanţele judecătoreşti nu vor mai putea reduce din oficiu onorariile achitate de justiţiabili avocaţilor, ci doar la cererea părţii adverse. 
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
27 Mai 2016, 09:46

Lansare de carte: Cenzura, instrument de lucru în presa comunistă (FOTO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Un eveniment cultural important pentru cei din lumea scrisului s-a consumat la Cetatea Oradea. Este vorba despre lansarea unei cărţi de istorie. O istorie, deşi experimentată, mai mult sau mai puţin conştient, de mulţi, cunoscută îndeaproape doar de unii.

O carte esenţială, un volum uriaş de date

Tema este cenzura în presa românească socialistă. Volumul poartă titlul "Cenzura presei şi a publicaţiilor în România comunistă: activitatea Direcţiei Tipărirea Presei Centrale din cadrul DGPT (1965-1977). Autorul, doctor în istorie la Universitatea din Oradea, se numeşte Carmen Ungur-Brehoi şi este profesor şi jurnalist. Volumul a fost publicat ca urmare a unei burse doctorale Minerva, finanţate POSDRU.

Evenimentul a fost moderat de Cristina Puşcaş, muzeograf la Muzeul Cetăţii şi al Oraşului Oradea şi doctor în istorie la rându-i. Aceasta a precizat de la început că cenzura nu s-a limitat la intervalul temporal abordat în carte, ci a fost o ralitate ivită imediat după preluarea puterii în România de către comunişti. "Cenzura s-a făcut prin sabotaj, prin interdicţii în apariţiile editoriale", ajungându-se în final la interzicerea a peste 8000 de titluri în anul 1948.

Carmen Ungur-Brehoi a cercetat amănunţit arhivele Direcţiei de Tipărituri, fondul cenzurii de la Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti, dar şi istoriografia problemei. Dificultăţi au existat, totuşi: "Nu am avut acces din prima la toate documentele, fiind secretizate pentru 30 de ani, nu am găsit dosarele de cadre", a declarat autoarea pentru BIHOREANUL.

Cenzura ca temă de cercetare

Coordonator de doctorat i-a fost profesorul universitar Ion Zainea. El însuşi un cercetător al problemei, a reiterat faptul că "cercetarea acestui subiect n-a fost posibilă înainte de 1989, abia după revoluţie s-a putut constitui un grup de cercetători din mai multe domenii atraşi de subiect, astfel că azi avem deja două generaţii: a iniţiatorilor, iar apoi a tinerilor". DGPT a funcţionat ca o instituţie naţională, cu colective care lucrau la nivelul fiecărui judeţ la cenzurarea tipăriturilor.

Cercetarea a avut câteva obiective majore, pornind de la întrebările ridicate privind însemnătatea instituţionalizării cenzurii, înfiinţarea, funcţionarea, apoi desfiinţarea formală a DGPT. Conform lui I. Zainea, "rolul instituţiei era să aprere, să păzească ideologia comunistă". Sfera sa de influenţă nu a fost, însă, niciodată limitată la materialele tipărite, ci s-a extins treptat asupra teatrului, cinematografiei, asupra tuturor artelor.

Cenzură şi autocenzură

Cunoscător îndeaproape al fenomenului, el însuşi activ în redacţia Crişanei înainte şi după 1989, Ioan Laza, acum lector la Departamentul de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, a arătat că în 1977 trecerea s-a făcut, prin frică, de la cenzură la autocenzură.

Desfiinţarea DGPT a fost doar formală, cenzura rămânând o realitate în presa românească cel puţin până în anul 1989. "Cenzura este un domeniu tentant pentru cercetători pentru că arhivele sunt insuficient verificate. Problema este că fondurile nu sunt organizate în toate judeţele, iar în unele locuri ele nici nu există". Cenzorii, numiţi şi lectori, pentru a nu fi "daţi de gol" aşa uşor, făceau parte din echipele de organizare a oricărei expoziţii, a oricărui volum.

Munca de cercetare a fost dificilă, autoarea arătând în final că majoritatea celor care s-au aflat la conducerea Cenzurii, atât la nivel naţional, cât şi în Bihor, erau maghiari, evrei şi abia apoi români. "Acest lucru nu a influenţat activitatea instituţiei într-o anume direcţie, pentru că publicaţiile maghiare de pildă aveau acelaşi regim al cenzurii", a mai declarat autoarea pentru BIHOREANUL.

,Cartea este structurată pe cinci capitole, care fac referire la conducerea şi structura DGPT, la responsabilităţile sale, relaţia presă-putere în stat, cotele de hârtie, etapele cenzurii. O lectură interesantă pentru orice curios.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Delete TSD!
Hei, Bihoreanul, cât timp mai lași puroiul TSD să-ți infecteze saitul? Sau ești atît de disperat după trafic încît să tolerezi toți cretinopații anonimi? Șterge-i postările și nu-l mai lăsa să contribuie la infecția socială! Libertatea nu înseamnă că orice defect trebuie să se exprime în public.
Postat 27 Mai 2016, 12:44 de TanarSiNelinistit
@TDS
rau te macina fiara. ia medicamente. vezi sa nu le combini cu alea de cap. inca astept sa imi explici doctrina mult iubitului tau partid psd.
Postat 27 Mai 2016, 10:25 de User anonimizat
CENZURA PENELISTA
Si cu cenzura PENELISTA de zi cum ramane ? Eu ( carcotasii vor spune ca o tot repet ) SUNT INTERZIS PE FB DE ILIE GAVRIL BOLOJAN, ALINA ISAR , PMO , TUDOR SEBASTIAN LASCU , FLORICA CHERECHES ! Nu am folosit in textele care au dus la INTERZICERE trivialitati , obscenitati, altele asemenea ! Am fost doar IRONIC si AM CRITICAT ! Pica RAU , drept pentru care INTERZIS ! Nu as zice absolut nimic daca acele pagini de FB ar fi PERSONALE. Dar atata timp cat "impricinatii "isi trec CALITATILE OFICIALE DETINUTE NU MAI E IN REGULA ! Dar pune-te cu CIUMA PORTOCALIE vopsita in GALBEN !
Postat 27 Mai 2016, 10:03 de TDS
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6699 RON
  • 1 EUR = 4.9762 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON