URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
13 Decembrie 2017, 17:03

Luaţi exemplu! Agricultorii bihoreni au atras în judeţ 141 milioane euro (FOTO)

Agricultura poate fi o afacere bună. Agricultorii bihoreni au atras în ultimii trei ani în judeţ, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, 141 milioane de euro, prin intermediul a 1.679 contracte de finanţare.

"Am făcut o simulare la nivelul centrului regional din care facem parte alături de Bistriţa, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj şi avem cele mai multe contracte. Nu ştim încă situaţia la nivel naţional, dar în mod cert vom fi între primele trei judeţe din ţară", a declarat Cristian Buzlea, directorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Bihor, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.

AFIR Bihor a depăşit media naţională în ceea ce priveşte gradul de absorbţie al fondurilor europene. "Media naţională a absorbţiei este de 35%. În Bihor am reuşit un grad de absorbţie de 36%. Din 141 milioane de euro, cât valorează proiectele contractate, am făcut deja plăţi de 50 milioane euro", a spus Buzlea.

826 de fermieri

Conform evidenţelor AFIR Bihor, cele mai mari sume, în valoare de 39 milioane euro, au fost contractate pe submăsura 7.2 privind investiţiile în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică. Măsura vizează administraţiile locale din zona rurală.

"În Bihor, fruntaşe sunt două primării, fiecare cu câte 4 milioane de euro", a spus Buzlea. Comuna Sînmartin are un proiect de asfaltare drumuri cu infrastructură de apă şi apă uzată, construcţia unei clădiri cu regim afterschool şi modernizarea unor cămine culturale, iar comuna Diosig a cerut bani tot pentru lucrări de asfaltare, cu centru afterschool şi refacerea palatului Zichy.

Un succes asemănător a avut şi măsura 6.1, privind instalarea tinerilor fermieri, pe care au fost atrase sume de 33,5 milioane euro. "Avem 826 de tineri fermieri instalaţi în Bihor, ceea ce este mult dacă ne raportăm la cei 9.800 de instalaţi în toată România", a spus Buzlea.

Un număr mare de contracte au fost încheiat şi pe măsura 6.3, care vizează sprijinirea firmelor mici, de familie, unde nu mai puţin de 600 de bihoreni au atras finanţări de 9 milioane euro.

O sumă similară, de circa 9,5 milioane euro, au atras şi cei 55 de beneficiari ai finanţărilor alocate pe măsura 6.4 care vizează activităţi neagricole. "Aproape jumătate din cele 55 de contracte încheiate vizează construcţia de agropensiuni. Avem 25 de pensiuni în construcţie, iar anul viitor vor fi pe finalizare", a spus Buzlea.

Poveste de succes

Dincolo de cifrele seci din statitisticile AFIR Bihor stau exemplele unor bihoreni care şi-au riscat liniştea şi economiile pentru a investi în agricultură. La conferinţa de presă au luat parte tineri care au beneficiat de fonduri alocate prin PNDR.

Spre exemplu, Ionuţ Florin Drimbău (foto) a intrat în agricultură cu ajutorul celor 25.000 euro primiţi în 2012 prin măsura destinată instalării tinerilor fermieri. Acesta şi-a extins treptat exploataţia de le Chiribiş pentru ca în 2016 să obţină o jumătate de milion de euro pentru modernizarea ei, contribuţia proprie fiind de 30%.

"Mi-am luat cele mai moderne utilaje. Tractorul, cu GPS, face singur tot, nu trebuie decât să îl supraveghezi. În cazul combinei, atâta că o setez pe cultura de grâu şi singură face toate reglajele. Acum, că îmi fac toate lucrările la timp, mi s-a dublat productivitatea la circa 3 tone la 7 tone la hectar", a spus Drimbău.

La fel, Robert Muntean (foto) a atras 716.000 euro, din care contribuţia sa este de 30%, pe un proiect care vizează amenajarea unei sere cu culturi hidroponice la Toboliu.

Metoda hidroponică presupune cultivarea produselor în jgheaburi suspendate cu substanţe nutritive, nu în sol, lucru care permite obţinerea unor culturi mai bogate cu un consum de zece ori mai mic de apă.

"Lucrările de amenajare a serei se vor finaliza în februarie 2018, când vom şi începe producţia. Estimez că voi ajunge la o producţie de 350 kilograme de roşii cherry pe zi", a spus Muntean.

Mediul rural nu înseamnă, însă, neapărat numai agricultură. Firma Blackboard Media, specializată în site-uri, platforme web şi imagine pe zona digitală, a atras 50.000 euro pentru dotarea unui punct de lucru în Sîntandrei.

"În momentul de faţă 90% din proiect este implementat. Cu primii 33.000 euro primiţi, am făcut achiziţia de echipamente de vîrf, ne-am început activitatea, am angajat încă o persoană şi  avem deja venituri de 17.000 euro", a spus administratorul firmei Răzvan Comănici (foto).

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON