Iosif Pazurik, Nutrientul: "99% vom reloca investiţia şi nu vom mai face extinderea fermei de pui de la Palota" (FOTO / VIDEO)

Opoziţia localnicilor l-ar putea face să se răzgândească. Iosif Pazurik, patronul grupului de firme Nutrientul, se gândeşte să renunţe la investiţia de circa 4 milioane euro în extinderea cu încă 19 hale, pe lângă cele 10 deja funcţionale, în ferma de pui de la Palota.

Conform proiectului, ferma ar fi urmat să îşi extindă activitatea la 528.000 de pui şi să amenajeze lângă drumul judeţean o platformă de dejecţii descoperită, lucru primit cu ostilitate de localnici.

"99% că vom reloca investiţia şi nu vom mai face extinderea fermei de pui de la Palota", a declarat Pazurik, marţi după-amiază, la încheierea dezbaterii publice a proiectului privind "modernizarea complexului creştere pui nr. 2".

Întâlnirea, programată să se desfăşoare la sediul Primăriei începând cu ora 15, a avut loc în final în căminul cultural din Sîntandrei, ca să poată încăpea cei peste 40 de participanţi.

La eveniment au luat parte, printre mulţi alţii, fostul candidat pentru Consiliul Local Oradea, Nadia Pal, care se află deja în război cu firma Nutrientul pentru mirosul pe care îl degajă peste cartierele Ioşia şi Rogerius de ferma de porci, omul de afaceri Adrian Gheară, proprietarul unei case în Sîntandrei, şi mulţi alţi orădeni care susţin că s-au mutat în comună în ultimii ani tocmai pentru a scăpa de poluarea oraşului.

"Solicit sistarea procedurii de autorizare..."

Ostilităţile au fost deschise de inginerul chimist Liana Lezeu, participantă la dezbatere, care a cerut completarea cu date a studiului de evaluare a impactului asupra mediului făcut pentru Nutrientul de firma Acormed, patronată de profesorii universitari Ioan şi Olimpia Mintaş, dascăli la Facultatea de Protecţia Mediului, primul cunoscut prin funcţiile din PSD, ALDE, Patronatul IMM, dar şi prin falimentarea firmei CIAC.

"Consider că acea concluzie din finalul raportului, cum că ferma poate fi amplasată şi poate funcţiona, nu este suficient fundamentată", a declarat inginerul. Liana Lezeu a cerut, printre altele, realizatorilor studiului să precizeze valorile limită de emisie pentru amoniac, hidrogen sulfurat şi altele, conform normelor legale, având în vedere că acestea nu sunt fixe, ci se calculează raportat la realitatea din teren, şi să facă o evaluare a poluării solului, subsolului şi apelor, pentru stabilirea vulnerabilităţii zonei la nitraţi.

Potrivit specialistei, funcţionarea fermelor deja existente face ca în zona Sîntandrei – Palota cantitatea acestor substanţe să fie dublă faţă de standard. "Solicit sistarea procedurii de autorizare până la furnizarea documentelor solicitate pentru analizarea lor", a cerut Lezeu.

Participanta a avertizat că amoniacul, rezultat din dejecţiile păsărilor, este un gaz toxic cu miros înţepător purtat cu uşurinţă de vânt şi solubil în apă, unde formează nitriţi şi nitraţi, iar hidrogenul sulfurat este un gaz la fel de periculos, cu miros puternic, care poate provoca de la dureri de cap şi lăcrimări persoanelor sănătoase, până la spasme bolnavilor de astm.

"Am ajuns să vomit în casă..."

Locuitorii zonei sunt, oricum, supăraţi pe grupul de firme Nutrientul. "Locuitorii din Ioşia, Sîntandrei şi Tărian se plâng de mirosul degajat de fermele deja existente", a spus Nadia Pal.

Localnicii se tem că extinderea facilităţilor de producţie deja existente le va otrăvi viaţa. "Eu am fugit din Rogerius şi m-am mutat în Sîntandrei pentru că am ajuns să vomit în casă din cauza mirosurilor care, culmea, sunt în parametri, conform standardelor de mediu. Acelaşi lucru se va întâmpla şi aici", a spus omul de faceri Adrian Gheară.

Potrivit acestuia, în ultimii ani comuna atras din partea orădenilor care şi-au cumpărat terenuri şi au construit case aici investiţii de circa 300 milioane euro, mult peste cele 4 milioane de euro promise de Nutrientul.

"Nu ştiu, poate că această investiţie va trece de Agenţia pentru Protecţia Mediului, dar ştiu că, la investiţia pe care am făcut-o construind în Sîntandrei, şi dacă o singură zi simt miros de gunoi, deschid proces. Şi la fel ca mine vor face şi alţi locuitori", a avertizat Gheară.

Poziţia antreprenorului a fost împărtăşită de majoritatea participanţilor la dezbatere. "Până la urmă e vorba de o chestie de bun simţ. Domnu’ Pazurik, vă deranjez eu cu ceva mirosuri? Nu? Atunci, vă rog să faceţi ceva şi nu mă deranjaţi nici dumneavoastră pe mine!", a cerut un localnic.

S-ar răzgândi...

Vizat direct de atacurile localnicilor, patronul grupului de firme Nutrientul a declarat la încheierea dezbaterii că ia în calcul renunţarea la proiectul de extindere a fermei. "Văd că lumea este nemulţumită de planurile noastre. O să ne reevaluăm investiţia şi o să vedem ce o să facem", a spus patronul în faţa oamenilor.

Iosif Pazurik ia în calcul relocarea investiţiei, care ar fi generat circa 25-30 noi locuri de muncă, în zone mai izolate, deşi este convins că aceasta nu le-ar fi produs neajunsuri localnicilor.

"Probabil că în perioadele de căldură ar putea deranja, să zicem de două sau trei ori pe an, dar în niciun caz nu ar pune în pericol sănătatea populaţiei. Avem angajaţi care lucrează în ferma deja existentă şi nu ne-am confruntat cu nicio boală profesională", a precizat Pazurik pentru BIHOREANUL.

APM nu se bagă...

De altfel, în condiţiile în care reprezentanţii Acormed - remarcată pentru studiile sale superficiale şi în alte cazuri - au susţinut tot timpul că nivelul de deranj provocat de extinderea fermei de pui este minim şi se încadrează în limitele legale, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, prezenţi în sală, s-au ferit să se opună avizării proiectului.

"Toate documentele depuse sunt conform legii, au toate avizele, s-a făcut raportul de sănătate... Dacă nu îi dau autorizaţia de mediu, Nutrientul mă dă în judecată, mă câştigă şi îi plătesc despăgubiri. Dacă îi dau avizul şi după aia miroase, se supără localnicii şi mă dau în judecată ei. Agenţia de Mediu este la mijloc", a declarat BIHOREANULUI Nelu Nistor, reprezentantul APM.

... primarul este "între"

Poziţia primarului localităţii, Ioan Mărcuş, este însă ceva mai nuanţată. Obligat să aleagă între cel mai mare contribuabil, în condiţiile în care Nutrientul "varsă" anual circa 200.000 lei bugetului local, şi miile de contribuabili mai mici, edilul pare să ţină partea celor din urmă.

"Noi nu suntem împotriva investiţiei, dar nici nu vrem să miroase în localitate. În condiţiile în care 80% din noii locuitori ai comunei au venit din Oradea ca să scape de miros, gălăgie şi poluare, Primăria are obligaţia să le ofere condiţiile care şi le doresc", a spus Mărcuş.

Oricum, întâlnirea de marţi s-a terminat în coadă de peşte. Reprezentanţii Acormed au promis că vor completa studiul cu datele solicitate de localnici, iar cei de la APM au spus că vor organiza ulterior o nouă dezbatere. Rămâne, însă, de văzut dacă reprezentanţii grupului de firme Nutrientul vor mai dori acest lucru...