URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
10 August 2010, 15:32

Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO)

Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele (FOTO) Aşezare dacică "dezgropată" cu ocazia construcţiei unei şosele
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Oradea a găzduit la începutul mileniului o aşezare dacică. Lucrările de descărcare arheologică făcute de specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor înainte de demararea construcţiei viitoarei şosele care va face legătura între strada Vaporului şi strada Atelierelor, respectiv şoseaua de centură, au scos la iveală urmele mai multor aşezări succesive în zona Salca.

"Cea mai importantă descoperire se referă la o aşezare dacică datând în perioada secolului I înainte de Christos, respectiv secolul I, după Christos. Cu excepţia săpăturilor de la Biharia nu a mai existat în zonă dovezi care să demonstreze existenţa dacilor", a declarat pentru BIHOREANUL arheologul Lakatos Balla Attila din cadrul Muzeului Ţării Crişurilor.

Oradea (stră)veche

Arheologul susţine că situl din pepiniera Regiei Autonome a Pieţelor Agrement şi Salubritate (RAPAS) constituie vatra veche a Oradiei, pe care s-au aflat aşezări umane succesive. "Cea mai veche aşezare din Salca datează din epoca cuprului, de la sfârşitul mileniului 4 - începutul mileniului 3 înainte de Christos. Aceasta este urmată ca vechime de o aşezare din epoca bronzului, respectiv mileniul 3, şi două aşezări din epoca de fier, în care am descoperit urme scitice unice în zonă. Pentru prima dată am descoperit aici urmele unei aşezări dacice de la începutul mileniului, cu vase ceramice specifice, după care următoarea comunitate apare abia în epoca medievală, undeva în secolul XIII", a explicat arheologul. Specialiştii au descoperit aici unelte, vase ceramice şi urmele unor gropi de provizii sau cuptoare.

Lakatos Attila are şi o explicaţie pentru aşezările umane străvechi care s-au succedat pe amplasamentul din Salca. "Asta a fost vechea aşezare a oraşului dintr-un motiv simplu. Aici exista o terasă străveche a Crişului Repede, iar locul a fost ales instinctiv. Era zona cea mai înaltă, oferind o vizibilitate bună şi protejând totodată comunitatea de inundaţii. Abia în secolul XII oraşul s-a mutat lângă Criş şi a fost construită Cetatea Oradea într-o pădure de stejari de baltă", spune arheologul.

Va fi drum

Lucrările de descărcare arheologică desfăşurate în situl Salca au fost comandate de Primăria Oradea, care va construi prin strada Vaporului un drum de legătură între strada Atelierelor şi strada Universităţii, urmând a intersecta şoseaua de centură prin sensul giratoriu din strada Nojoridului.

Valoarea totală a investiţiei care implică inclusiv construcţia unui pod peste Peţa se ridică la 6,9 milioane lei, iar lucrările au fost adjudecate prin licitaţie de firma Asfamixt. Constructorul va avea la dispoziţie o lună pentru realizarea proiectării şi alte cinci pentru construcţia efectivă. "Descărcarea arheologică a terenului se va termina în septembrie, aşa că în octombrie ar putea începe deja lucrările. Construcţia drumului va fluidiza foarte mult traficul în zonă, rezolvând problema aglomeraţiei din strada Nojoridului şi oferind locuitorilor din această parte a oraşului posibilitatea să acceseze drumul de centură mai repede", a spus viceprimarul Rozalia Biro în cadrul unei conferinţe de presă organizate la faţa locului.

Dată fiind importanţa sitului arheologic, viceprimarul i-a invitat pe orădeni să vadă cu ochii lor vatra străveche a oraşului înainte să fie acoperită cu asfalt. "Cei interesaţi pot vizita situl în week-end cu rugămintea să respecte destinaţia lui. Nu de alta dar am avut surpriza să descoperim că în zilele de sâmbătă şi duminică era folosit ca şi teren de fotbal", Biro.

Situl arheologic Salca se află în periferia sudică a oraşului actual, pe o terasă aluvială a Crişului Repede, pe porţiunea cuprinsă între cimitirul municipal şi complexul Lotus Center. Întins pe o suprafaţă de cinci hectare, situl din pepiniera RAPAS este cel mai mare din ţară şi totodată cel mai vechi din Crişana, primele săpături datând din 1871.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
titlul de mai jos "porcii", a ramas de la un alt articol
Dovezi de netagaduit ale existentei populatie geto-dace si in aceasta zona a tarii, din cele mai vechi timpuri !
Postat 12 August 2010, 21:27 de Oradea
porcii
Dovezi de netagaduit ale existentei populatie geto-dace si in aceasta zona a tarii, din cele mai vechi timpuri !
Postat 12 August 2010, 21:15 de Oradea
Frumos
Aceasta e realitatea si cui nu-i place n-ar decat sa faca precum locomotiva cu aburi !
Postat 12 August 2010, 03:33 de Oradea
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON