URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
19 Octombrie 2017, 09:42

"Anticamera morţii". Ororile ghetoului evreiesc din Oradea, prezentate într-o conferinţă la Sinagoga Zion (FOTO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În premieră în Oradea, Centrul pentru cercetarea istoriei evreilor "Eva Heyman" a organizat, miercuri, la Sinagoga Zion o manifestare ştiinţifică pe tema Ghetoului din Oradea, descris ca un loc înfiorător, în care evreii erau torturaţi, înformetaţi şi umiliţi, înainte de a fi trimişi spre moarte, la Auschwitz-Birkenau.

Pieriţi în lagăre

În deschiderea evenimentului, organizatorul principal, istoricul Antonio Faur, a făcut o prezentare generală a situaţiei evreilor din Oradea înainte de ghetoizare, arătând că în oraş locuiau aproximativ 30.000 de membri ai acestei comunităţi, formând o treime din populaţia totală.

În aprilie 1944, când oraşul făcea parte din teritoriul Ungariei, în Oradea au fost înfiinţate două ghetouri, unul mare, pe străzile din jurul Sinagogii Ortodoxe de pe Mihai Viteazul, şi unul mai mic, în zona actualei Pieţe a Cazărmii, unde au fost adunaţi circa 8.000 de evrei din Bihor.

"Ghetourile de la Oradea au fost provizorii, ele funcţionând cam o lună, în perioada aprilie-mai 1944, până când aproape toţi evreii din Oradea au fost duşi, cu 5 sau 6 transporturi, spre lagărele naziste", a spus Antonio Faur.

Istoricul a subliniat că, deşi în perioada comunistă, istoria tragică a evreilor nu a fost cercetată, ba chiar ascunsă, aceasta trebuie amintită. De asemenea, Faur a militat pentru recunoaşterea meritelor evreilor în Oradea, această comunitate ridicând multe din clădirile importante ale oraşului.

Legile terorii

Manifestarea ştiinţifică a cuprins mai multe comunicări susţinute de istorici din Oradea şi împrejurimi. De pe lista vorbitorilor a lipsit unul singur, profesorul universitar Carol Iancu, din Cluj, care ar fi trebuit să vorbească despre realităţile din ghetoul orădean, reflectate în Jurnalul Evei Heyman.

Doctorand în istorie, Titus Bădic a început comunicările vorbind despre legile premergătoare înfiinţării ghetourilor în Transilvania de Nord, date în perioada martie-aprilie 1944, între care şi decretul care-i obliga pe toţi evreii cu vârste mai mari de şase ani să poarte cusută pe haine o stea galbenă în şase colţuri. De asemenea, s-au dat decrete care le interziceau acestora accesul în localuri şi toalete publice.

La rândul său, Cristian Bălaj le-a vorbit auditorilor despre consemnările făcute de istoricul evreu Oliver Lustig, originar din Cluj, supravieţuitor al lagărului de exterminare de la Auschwitz, care a scris inclusiv despre tragedia evreilor ghetoizaţi din mărturiile acestora.

"Sânge, lacrimi şi moarte"

Secretarul Centrului "Eva Heyman", Radu Romînaşu, a făcut o prezentare a ghetoului mare din Oradea, descriindu-le ca pe "o autentică anticameră a morţii". Acesta a precizat că ghetoul din jurul Sinagogii Ortodoxe a fost "cel mai mare ghetou în aer liber din Europa", din care au fost deportaţi evreii Oradiei, 10.300 dintre aceştia "direct spre camerele de gazare".

Tot Romînaşu a vorbit despre condiţiile mizere în care erau obligaţi evreii să trăiască: "Era 30% din populaţia oraşului înghesuită pe o suprafaţă care ar fi putut primi cel mult 7% din aceasta". Evreii locuiau câte 15 într-o cameră şi primeau 160 de grame de pâine pe persoană. Cei care încercau să fugă peste gardul înalt de 2 metri erau împuşcaţi fără avertisment. "Ghetoul îşi primea zilnic porţia de sânge, lacrimi şi moarte", a spus istoricul.

Acelaşi Romînaşu a vorbit despre torturile pe care Jandarmeria Maghiară, care conducea operaţiunile, le făcea în fosta fabrică de bere Dréher-Haggenmacher, unde evreii mai înstăriţi erau schingiuţi pentru a dezvălui dacă şi unde şi-au ascuns averile. Femeile erau percheziţionate şi curentate în părţile intime, unele dintre ele murind în urma leziunilor.

Totodată, mulţi evrei care s-au sinucis nesuportând chinurile sau ştiind ce-i aşteaptă.

Ghetoul, în cărţi

În conferinţa dedicată Ghetoului din Oradea s-a vorbit şi despre reprezentanţii autorităţilor administrative şi jandarmereşti care au controlat ghetoizarea şi care au ajuns, în 1946, în faţa Tribunalului Poporului de la Cluj, autoarea comunicării fiind Diana Iancu, de la Muzeul Cetăţii.

În fine, Bodo Edith de la Universitatea din Oradea, a făcut referiri la mai multe jurnale şi cărţi memorialistice scrise de evreii din oraş, citând din câteva dintre ele, iar Antonio Faur şi-a axat comunicarea pe câteva dintre menţiunile despre operaţiunile de salvare a evreilor din Ungaria şi Transilvania de Nord în operele unor memorialişti evrei.

Deşi organizatorii au subliniat importanţa cunoaşterii istoriei evreilor din Oradea şi a evenimentelor din timpul Holocaustului, la manifestarea ştiinţitifcă organizată miercuri au participat doar puţin peste 30 de persoane. Comunicările pregătite de istorici vor fi adunate şi publicate, cel mai probabil anul viitor, într-o broşură dedicată Ghetoului din Oradea.

Manifestarea a fost organizată în colaborare cu Asociaţia Culturală "Crişana", Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice Bihor, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Comunitatea Evreilor din Oradea-Centrul Comunitar Evreiesc, J.D.C., Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
9 Comentarii
:-)
Ma referam la "corifeii" scolii de istorie de la Sorbonica...Faur junior si senior, Romanasu & Co nu la Bodo Edith.
Postat 21 Octombrie 2017, 11:11 de Cleopard
Amuzant
Draga "atotștiutorule" Cleopard, nu stiu ce să zic, dar mi se pare cam neadevărată afirmatia: "dintre autorii prezentarilor nici unul nu este cunoscator de limba maghiara". Eu altceva am constatat la fata locului.
Postat 21 Octombrie 2017, 10:35 de Cucubau82
Tanar si Nelinistit
...o fi luat cuvantul Faur senior...dar tot ca un Sfinx ramane (atitudinea)...si nu o spun peiorativ....si da poti sa fi istoric in Romania si fara sa sti maghiara...dar in nici un caz...istoric profesionist al Bihorului, al orasului Oradea al evreilor din Transilvania...evident mai putin daca esti angajat la Sorbonica.
Postat 21 Octombrie 2017, 10:06 de Cleopard
Cleoparde, stai jos!
Daca erai cu adevarat interesat de subiect aflai ca dl Faur Senior a luat cuvintul. https://www.crisana.ro/stiri/comunitate-13/prima-manifestare-stiintifica-locala-pe-aceasta-tema-ghetourile-din-oradea-160019.html Si sa stii ca se poate sa fii istoric in Romania si daca nu stii limba maghiara.
Postat 20 Octombrie 2017, 10:49 de TanarSiNelinistit
aha
Dintre autorii prezentarilor nici unul nu este cunoscator de limba maghiara, deci nu indeplinesc una dintre calitatile minimale ale meseriei de istoric in domeniu...accesul la documente. Sa va mai mirati ca au venit doar 30 de persoane? Seful Centrului de istorie a evreilor dl Rommânașul ... Il vad si pe Faur Senior...ca un Sfinx...merge peste tot dar nu scoate un sunet...ar fi animat atmosfera cu cate un discurs a la anii 80.
Postat 20 Octombrie 2017, 09:05 de Cleopard
OMULUI
Nu știu de ce evreii au suportat ceea ce au suportat ! Punct! Așa ceva nu TREBUIE să se mai întâmple NEVER EVER !! Făra comentarii!
Postat 19 Octombrie 2017, 21:51 de TDS
INTREBARE:
a fost frig acolo?
Postat 19 Octombrie 2017, 13:48 de ADINA
pentru alexcuce
alexcuce despre ce material didactic vorbesti? Lecturand articolul, mie imi face impresia ca a fost o manifestare stiintifica,prezentarea unor comunicari stiintifice si nu o ora de istorie la o clasa de care vrei tu. Si n-ai dreptate, nu sunt destule carti publicate pe aceasta tema! Cartea lui Nyiszli nu se refera la ghetoul din Oradea, cartea lui Mozes poate fi completata oricand, iar Jurnalul Evei Heyman e prea putin. Majoritatea ''materialului didactic'', ca sa ma exprim cu cuvintele tale, care se refera la ghetoul din Oradea este in limba maghiara, nemaivorbind de documentele arhivistice necercetate pana acum. Dar poti sa scrii tu o carte folosind in primul rand documente de arhiva, sa traduci cartile despre ghetou in romana. Cine te opreste?
Postat 19 Octombrie 2017, 13:04 de Cucubau82
Prezentarea a fost slaba
Prezentarea facuta pe tema ghetoului oradean a fost de o calitate mediocra. In acest "stil" subiectul nu va atrage atentia generatiei actuale care in mare majoritate nu cunosc acest capitol negru din istoria orasului. Sunt poze, jurnale, carti scrise pe acest subiect - suficient material didactic nu mai este nevoie de o "brosura" ! Tereza Mozes - Evreii din Oradea, Am fost medic la Auschwitz - Nyiszli Miklos si chiar jurnalul Evei Heyman.
Postat 19 Octombrie 2017, 10:43 de alexcuce
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON