URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 19 APRILIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă te iei după iubitorii de clorofilă, în Oradea s-a defrișat în ultimii ani o suprafață egală cu jumătate din Pădurea Amazoniană. De la Primărie ți se va spune că în ultimii 10 ani abia au dispărut doi copaci și o creangă, și aceea din cauza furtunii de anul trecut...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută, înainte ca lucrările de 70 milioane de euro derulate la Aeroportul Oradea să se încheie (apropo, va fi un şoc diferenţa!), suspansul privind utilitatea lor s-a risipit: CJ Bihor şi Primăria Oradea au bătut palma cu LOT şi cu HiSky.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți de noul proiect de realizare a unui drum nou între Paleu și Șoseaua Borșului, contestat de unii locuitori din Oncea?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 21 martie a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 58/2024 prin care se aduc modificări atât legii speciale cu privire la sancționarea traficului de droguri, cât și codului penal.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
01 Martie 2017, 10:10

Cuibul ocrotit de foc: Pulberăria din Cetatea Oradea şi explozia devastatoare care a distrus fortăreaţa în 1660, descrise de inginerul Alexandru Pop într-o carte (FOTO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Un interesant studiu de istorie locală a prezentat inginerul şi profesorul orădean Alexandru Pop într-o carte, "Cuibul ocrotit de foc", lansată marţi exact în locul despre care volumul vorbeşte: Cetatea Oradea.

Nepot al lui Teodor Neş, absolvent al Facultăţii de Chimie şi pasionat de istorie, Alexandru Pop – soţul fostei secretare literare a Teatrului, Vetuţa Pop – a făcut mai multe cercetări pe tema Cetăţii şi a mai semnat şi cartea "Cuibul ocrotit de ape. Sistemul hidrografic defensiv al Cetăţii şi al oraşului Oradea, în prima jumătate a sec. XVII". Acum, însă, şi-a îndreptat atenţia spre "focul" care a protejat Cetatea, dar şi asupra celui care a determinat victoria otomanilor care luptau pentru cucerirea ei.

Prezentarea autorului şi a noii lui cărţi le-a făcut muzeograful Cristina Puşcaş, ascultată atent de cei aproximativ 50 de orădeni prezenţi la eveniment.

Fabrică, nu depozit

Cu o îndrăzneală întemeiată pe propriile cercetări şi deducţii, Pop îi contrazice pe istoricii care au spus că în fortăreaţă exista un depozit de muniţii şi spune că aici funcţiona de fapt o pulberărie, adică un atelier de muniţii.

După cum el însuşi a mărturisit la lansarea cărţii, autorul a pornit în această cercetare după ce a citit cu atenţie un inventar militar al Cetăţii de la 1632, care arăta că aici existau peste 7.500 kilograme de salpetru, o materie primă suficientă pentru fabricarea a zece tone de pulbere neagră. Istorici consacraţi au scris că în Cetatea orădeană exista o pulberărie, cu sensul de depozit de muniţie, dar Pop şi-a pus întrebări.

"Era o cantitate enormă. De ce se aducea o cantitate aşa de mare? De fapt, erau pentru o fabrică de pulbere, nu pentru un depozit", a explicat autorul. Continuându-şi cercetarea, a mai aflat că în acelaşi secol 17 în Transilvania existau opt pulberării, dar fără a le da de urmă. Este convins însă că fie una din cele 8 era la Oradea, fie cea de aici era a noua.

În volumul lansat marţi şi publicat la Editura Varadinum Script, autorul orădean explică şi cum funcţionau pulberăriile în acea vreme, ce arsenal avea Cetatea Oradea, ba chiar identifică şi meşterii locali angajaţi la întreţinerea morilor uscate de pulbere din fortăreaţă. Mori care nu puteau folosi decât la fabricarea pulberei, nu la depozitarea ei...

Ultimul atac

Un episod căruia autorul i-a dedicat un capitol este asediul otoman şi căderea Cetăţii Oradea, din secolul 17. Turcii erau la poarta Cetăţii, reuşiseră să afle cum să golească apa din şanţul fortăreţei, de la o mamă căreia îi răpiseră copilul şi care a trădat secretul pentru a-şi primi odrasla, dar tot nu reuşeau să-şi termine misiunea.

Pe 14 august 1660, din cauza neatenţiei unui vicepârcălab, pe numele lui Kürti István, care a provocat o scânteie, întreg turnul de pulbere din dreptul Bastionului Roşu a sărit în aer. Puterea deflagraţiei a omorât cam o sută de oameni şi a distrus arsenalul cetăţii. Apărătorii au mai avut muniţie şi putere de luptă două săptămâni, dar apoi au ridicat steagurile albe de predare a fortăreţei.

Concluzia finală a autorului, scrisă în carte şi spusă şi celor 50 de participanţi la lansarea de marți, a fost că, păstrând proporţiile, căderea Oradiei aminteşte de căderea Constantinopolului în mâna turcilor.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6625 RON
  • 1 EUR = 4.9763 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON