URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
02 August 2010, 13:02

Bihorul nevăzut: Natura ne-a dat, dar nu ne bagă în straiţă

Bihorul nevăzut: Natura ne-a dat, dar nu ne bagă în straiţă CASCADA-VEDETĂ. Peştera de la Vadu Crişului se distinge de celelalte şi prin faptul că se "aruncă" în Crişul Repede printr-o cascadă spectaculoasă ce iese din ea
Bihorul nevăzut: Natura ne-a dat, dar nu ne bagă în straiţă AU TOT SĂPAT. Ani de-a rândul specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor au săpat la Tăşad, ştiind că zona e una bogată în fosile. În 2006 au găsit chiar o coastă de delfin (foto), care întărea convingerea că Bihorul a fost parte din Ocean
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Dacă guvernanţii ar vrea ca România să facă bani din turism ar reuşi cu siguranţă. Cel puţin în Bihor, unde peşterile, peisajele şi chiar istoria locurilor ar atrage oamenii cu drag de natură.

Rezervaţia de la Tăşad şi peştera Vadu Crişului sunt doar două dintre bogăţii uitate, ambele rezervaţii naturale bine păstrate...

Muzeul vieţii

Ştiaţi că în Bihor au trăit delfini şi chiar balene? Pare incredibil, dar în urmă cu 13 milioane de ani, judeţul nostru era parte din Oceanul Planetar, iar descoperirile din rezervaţia naturală de la Tăşad o demonstrează.

Înfiinţată în 1971, sub denumirea de "Calcarele tortoniene de la Tăşad", rezervaţia s-a dovedit de-a lungul timpului o adevărată mină de aur pentru specialiştii în paleontologie şi geologie de la Muzeul Ţării Crişurilor. O cetate dacică, fosile de corali, crocodili, delfini sau chiar balene fac parte din colecţia culeasă de aici.

Radu Huza - medalion.jpgPentru ca bogăţia locurilor să nu se uite, muzeografii, împreună cu o mână de localnici şi cu autorităţile din zonă, au înfiinţat un Centru de Vizitare a Rezervaţiei, care e de fapt un adevărat Muzeu, mărturie a oamenilor locului. "Este amenajat în spaţiul Căminului Cultural şi nu are, deocamdată, oameni angajaţi. Nu avem fonduri şi mergem pe bază de voluntariat. Muzeul cuprinde atât o parte de geologie, cât şi de arheologie şi există un interior ţărănesc, cu obiecte de la începutul secolului trecut, specific locale", explică geologul Radu Huza (foto), responsabil cu ariile protejate din custodia Muzeului Ţării Crişurilor şi preşedinte al Societăţii de Istorie Naturală Nymphaea, parte în proiect.

Muzeul de la Tăşad poate fi vizitat, cu programare, apelând la localnici. Gabriel Bocşe, care s-a implicat de la început în acest proiect, este unul dintre ei. "Deocamdată nici nu luăm bani pe intrare, că nici nu putem, legal. Cine vrea să vină, ne sună şi mergem. De preferat, grupuri", explică el. Doritorii pot să facă rezervare la telefon 0743.691.391.

Prima peşteră electrificată

Turiştii care merg cu trenul de Cluj nu au cum să nu observe cascada impresionantă ce iese din peştera Vadu Crişului. Parte din aria protejată Defileul Crişului Repede, grota a fost descoperită în 1903, cu toate că frumuseţea cascadei fusese descrisă încă de la sfârşitul secolului XIX. Studiile diverşilor oameni de ştiinţă, printre care şi Emil Racoviţă, au arătat că este una din grotele cu cea mai bogată faună subterană din Munţii Pădurea Craiului.

viorel lascu.jpg"A fost prima peşteră amenajată şi electrificată în Bihor şi printre primele din ţară. În Bihor a mai urmat doar Peştera Urşilor, în 1978, şi Peştera Unguru Mare, din Şuncuiuş, în 2000", explică Viorel Lascu (foto), şeful Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor.

Peştera merită vizitată mai ales pentru că e amplasată pe un teren deosebit. Galeriile sunt inedite prin formele pe care le au, unele săli purtând nume sugestive, precum Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, Adam şi Eva, Raiul, Iadul, Floare de Lotus ori Purgatoriul.

"Poteca turiştilor merge odată cu râul, din loc în loc, iar cei care o vizitează au ocazia să treacă pe alocuri peste lacurile peşterii. În partea finală, care nu e amenajată, există galerii ascendente foarte spectaculoase, unde turistul ajunge foarte aproape de perete", explică Lascu. Grota poate fi vizitată de preferat în grupuri de câte 10-25 de persoane, de miercuri până duminică între orele 9 şi 17, ultima intrare fiind la ora 16. Preţul este de 3 lei.

După cum se vede, bogăţii există. Trebuie doar descoperite...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
transportinoradea punct ro
e adevarat, pestera vadu crisului e ff frumoasa...dar si zona din imprejurimi ;)
Postat 02 August 2010, 13:43 de transportinoradea.ro
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON