Dacă guvernanÅ£ii ar vrea ca România să facă bani din turism ar reuÅŸi cu siguranţă. Cel puÅ£in în Bihor, unde peÅŸterile, peisajele ÅŸi chiar istoria locurilor ar atrage oamenii cu drag de natură.

Rezervaţia de la Tăşad şi peştera Vadu Crişului sunt doar două dintre bogăţii uitate, ambele rezervaţii naturale bine păstrate...

Muzeul vieţii

ÅžtiaÅ£i că în Bihor au trăit delfini ÅŸi chiar balene? Pare incredibil, dar în urmă cu 13 milioane de ani, judeÅ£ul nostru era parte din Oceanul Planetar, iar descoperirile din rezervaÅ£ia naturală de la Tăşad o demonstrează.

ÎnfiinÅ£ată în 1971, sub denumirea de "Calcarele tortoniene de la Tăşad", rezervaÅ£ia s-a dovedit de-a lungul timpului o adevărată mină de aur pentru specialiÅŸtii în paleontologie ÅŸi geologie de la Muzeul Ţării CriÅŸurilor. O cetate dacică, fosile de corali, crocodili, delfini sau chiar balene fac parte din colecÅ£ia culeasă de aici.

Pentru ca bogăţia locurilor să nu se uite, muzeografii, împreună cu o mână de localnici ÅŸi cu autorităţile din zonă, au înfiinÅ£at un Centru de Vizitare a RezervaÅ£iei, care e de fapt un adevărat Muzeu, mărturie a oamenilor locului. "Este amenajat în spaÅ£iul Căminului Cultural ÅŸi nu are, deocamdată, oameni angajaÅ£i. Nu avem fonduri ÅŸi mergem pe bază de voluntariat. Muzeul cuprinde atât o parte de geologie, cât ÅŸi de arheologie ÅŸi există un interior ţărănesc, cu obiecte de la începutul secolului trecut, specific locale", explică geologul Radu Huza (foto), responsabil cu ariile protejate din custodia Muzeului Ţării CriÅŸurilor ÅŸi preÅŸedinte al Societăţii de Istorie Naturală Nymphaea, parte în proiect.

Muzeul de la Tăşad poate fi vizitat, cu programare, apelând la localnici. Gabriel BocÅŸe, care s-a implicat de la început în acest proiect, este unul dintre ei. "Deocamdată nici nu luăm bani pe intrare, că nici nu putem, legal. Cine vrea să vină, ne sună ÅŸi mergem. De preferat, grupuri", explică el. Doritorii pot să facă rezervare la telefon 0743.691.391.

Prima peşteră electrificată

TuriÅŸtii care merg cu trenul de Cluj nu au cum să nu observe cascada impresionantă ce iese din peÅŸtera Vadu CriÅŸului. Parte din aria protejată Defileul CriÅŸului Repede, grota a fost descoperită în 1903, cu toate că frumuseÅ£ea cascadei fusese descrisă încă de la sfârÅŸitul secolului XIX. Studiile diverÅŸilor oameni de ÅŸtiinţă, printre care ÅŸi Emil Racoviţă, au arătat că este una din grotele cu cea mai bogată faună subterană din MunÅ£ii Pădurea Craiului.

"A fost prima peÅŸteră amenajată ÅŸi electrificată în Bihor ÅŸi printre primele din Å£ară. În Bihor a mai urmat doar PeÅŸtera UrÅŸilor, în 1978, ÅŸi PeÅŸtera Unguru Mare, din ÅžuncuiuÅŸ, în 2000", explică Viorel Lascu (foto), ÅŸeful Centrului pentru Arii Protejate ÅŸi Dezvoltare Durabilă Bihor.

PeÅŸtera merită vizitată mai ales pentru că e amplasată pe un teren deosebit. Galeriile sunt inedite prin formele pe care le au, unele săli purtând nume sugestive, precum Albă ca Zăpada ÅŸi cei ÅŸapte pitici, Adam ÅŸi Eva, Raiul, Iadul, Floare de Lotus ori Purgatoriul.

"Poteca turiÅŸtilor merge odată cu râul, din loc în loc, iar cei care o vizitează au ocazia să treacă pe alocuri peste lacurile peÅŸterii. În partea finală, care nu e amenajată, există galerii ascendente foarte spectaculoase, unde turistul ajunge foarte aproape de perete", explică Lascu. Grota poate fi vizitată de preferat în grupuri de câte 10-25 de persoane, de miercuri până duminică între orele 9 ÅŸi 17, ultima intrare fiind la ora 16. PreÅ£ul este de 3 lei.

După cum se vede, bogăţii există. Trebuie doar descoperite...