Pentru pedepsirea celor care muncesc cu capul, Guvernul a gândit cu curul: ia să meargă fiecare intelectualu' naibii la coadă, în fiecare lună în trei locuri, şi să creeze formulare.

În copilărie ne alegeam un amic, de obicei pe cel mai fraier şi începeam următorul dialog: "Ăsta-i omul meu!". "Îţi dau un leu pe el!". "Fac ceva pe leul tău!". "Şi eu pe omul tău!"... Este şi cazul politicienilor noştri...

Cred că prestaţiile magistraţilor de la Judecătoria Oradea şi de la Tribunalul Bihor în procesul pentru liberarea condiţionată din Penitenciar a fostului şef al Secţiei Penale a Tribunalului, Mihai Viorel, merită salutate cu o sinceritate egală cu vehemenţa cu care condamnăm derapajele magistraţilor, atunci când le constatăm.

Dacă s-ar fi respectat principiul "omul potrivit la locul potrivit", tragedia de la Maternitatea Giuleşti putea fi evitată. Mă gândesc la fostul nostru prefect Ghiţă Sârb care ca jurist plimbă hârtii prin Ministerul Sănătăţii în loc să facă ceea ce ştie mai bine: să monteze instalaţii de climatizare. Că doar e frigotehnist!

Oare ce primar şi pe câte parale acceptă să amplaseze în imediata vecinătate a oraşului o fermă de creştere a porcilor? E drept că domnul Filip are circumstanţe atenuante, dar chiar nimeni nu i-a spus că e vorba de o adevărată bombă ecologică? Şi când spun că fostul primar are circumstanţe atenuante e pentru că în zona sa folclorică porcii se cresc altfel decât la noi.

După ce preşedintele Traian Băsescu i-a ironizat pe "parlamentarii bronzaţi" care l-au criticat chiar şi în vacanţa de vară, deputatul PSD Ioan Roman a încercat să-i dea şefului statului o replică de la distanţă, explicând că, spre deosebire de mogulii buni precum ministrul Adriean Videanu, el şi-a căpătat bronzul nu pe plajele de la Monte Carlo, ci la munca câmpului în localitatea natală. Mare greşeală...

Cred că ecologiştii noştri îşi asumă, poate inconştient, un statut de talibani. În loc să amelioreze proiectele edilitare, propunând îmbunătăţiri convenabile tuturor, li se opun de dragul opoziţiei. Mă întreb dacă aceşti oameni, pe care nu-i acuz de rele intenţii, chiar nu realizează că într-un oraş e realmente nevoie de şosele, de poduri şi de mijloace de transport în egală măsură în care îi trebuie ape şi aer curat, copaci şi iarbă. Verzii noştri par să caute nu echilibrul, ci blocajul.

Măgărie mai mare decât omiterea din noile norme fiscale a veniturilor bisericilor nu există. Fiindcă nu este categorie mai favorizată, în ultimii 20 de ani, decât preoţimea de toate confesiunile. Ăsta a fost modul în care clasa politică, hoaţă şi coruptă, a găsit de cuviinţă să se "pună bine" cu Dumnezeu, căutând, tot prin şpagă, iertarea păcatelor.

De-o vreme, pedeliştii constată că aşa-zisul lor preşedinte e departe de a fi ceea ce lăuda Traian Băsescu în 2004, când îi preda ştafeta cu recomandarea ca partidul să dea ţării cât mai mulţi Boci, proclamând cosaşul de Răchiţele drept unitate de măsură a competenţei. Trezindu-se că Emilul lor e mai caricatură decât Emilul ţărăniştilor, se tem acum să nu împărtăşească aceeaşi soartă care a trimis PNŢCD la muzeu.

Mă tem că, asemeni oricărei "lucrări" româneşti, şi administraţia Bolojan a început bine şi se va termina... incert. Dacă la începutul mandatului abundau până la saturaţie dezbaterile publice, observ în ultima vreme o nervozitate a edililor chemaţi să dea explicaţii şi chiar o încăpăţânare în a-şi impune soluţiile, adesea nefundamentate.

Ca unul care am furnizat destule probe ale imposturii practicate pe scară largă şi aproape instituţional, adică de sus în jos, la vechea Sorbonică, săptămâna trecută am apreciat fără nicio rezervă exerciţiul de sinceritate al conducerii Facultăţii de Medicină cu ocazia examenului de admitere.

N-am fost un fan al piramidei din Primărie, m-am îndoit mai ales de oportunitatea construirii ei, pe seceta asta bugetară. Dar sunt convins că, până la urmă, orădenii se vor bucura de noile condiţii, iar primarul nici nu-şi va face vilă la Paleu din comisioane şi nici nu se va încurca, de exemplu, cu nora şefului comunităţii armene.

De ce s-a descotorisit Guvernul de Sarkady Zsolt ca să-l păstreze subprefect pe Cristian Bitea? Dincolo de faptul că ambii sunt cunoscuţi prin mame, e de notat că în timp ce Sarkady şi-a angajat-o pe-a sa la Filarmonică, pe Bitea maică-sa l-a făcut om. Nu singură, adevărat (doară nu-i imaculata Marie), ci cu Partidul...

Ştiţi care e portretul handicapatului bihorean? De exemplu, o femeie. Are boli multe, grave şi incurabile: platfus, bubă-n dos, menopauză, miopie, guturai. Posedă carnet de conducere, chit că ultima boală din scripte este orbirea. De 5 ani munceşte în Spania ca babysitter, iar banii trimişi în ţară ajung pe mâna unui soţ alcoolic care, la rându-i, e handicapat...

Locatarii "vilelor" din cartierul ctitorit la Paleu de Călin Raita au mai suferit un pocinog despre care acum vreun an pariam că era inevitabil: au aflat că vor rămâne fără curent deoarece Electrica reziliază contractul cu Raicris pentru neplată.

Domnul Gavrilă Grebenişan a fost numit în funcţia de manager la Maternitate. Universitarul orădean are un trecut politic zbuciumat. Ştiu ce e în sufletul lui de inginer devenit peste noapte mamoşul şef al municipiului, aşa că m-am gândit să-i dau câteva idei pentru a-şi putea duce sarcina la bun sfârşit.

În loc ca "obezii", cum îi numea Băsescu pe bugetari, să se dea jos din spinarea privaţilor, guvernanţii au luat măsuri anapoda. Nu-i vorbă, şi partidele din opoziţie au tot atât de puţine idei, şi la fel de fixe. Aşa că, din două una: ori schimbăm întreaga clasă politică, ori schimbă ei poporul.

Mă contrariază numirile de la Maternitate. Nu ştiu cât din decizie i-a aparţinut lui Bolojan şi cât vicelui Gheorghe Carp, însă preferinţa pentru măcar jumătate din tandemul Gavril Grebenişan-Liana Antal este, oricum ai lua-o, ilogică.

Pentru prima oară în cei 20 de ani de-a lungul cărora, vorba lui, şi-a confundat viaţa cu cea a partidului, Mihai Bar n-a mai răspuns, la finele săptămânii trecute, la niciun telefon.

De fix 500 de săptămâni, BIHOREANUL vă aşteaptă în fiecare dimineaţă de luni pe standuri. La ceas aniversar, nu pot să nu remarc strălucitele decizii luate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Hotărârile conducerii de partid şi de stat arată că presa, alături de activităţile mafiote şi de terorism, poate crea vulnerabilităţi în sistemul de siguranţă naţională...