Partea tristă e că pe meleagurile noastre n-a nins ioc, partea bună e că nici n-am riscat să vină Boc să ne salveze cu lopăţica! Scăpat ca prin urechile acului de o demisie de onoare după ce Curtea Constituţională i-a desfiinţat comasarea alegerilor pentru care, sărăcuţul, îşi asumase Răspunderea, titanul din Răchiţele camuflat în civilie ca "prof.univ.dr. în Drept Constituţional" şi-a găsit scăparea taman în iadul alb.

Jolţârleanul Botus Traseisticus este denumirea ştiinţifică a unui animal politic specific României, o corcitură între peştele sanitar care mănâncă rahatul de pe fundul acvariului şi gibonul cu creier mic care se bate cu pumnii-n piept.

Am realizat că strategia PDL va fi aceeaşi şi în 2012: nu să spună că ei sunt mai buni şi mai curaţi decât ceilalţi (ar avea curaj?, cine i-ar mai crede?), ci să inducă "român'lor" (cum ne zice Preşedintele) convingerea că politicienii "sunt toţi la fel". De porci, de ticăloşi, de hoţi, de curve, de blonde şi de analfabeţi. Numai aşa, scârbiţi, alegătorii vor sta departe de urne, iar ei s-ar ocupa de vot să iasă tot ei.

Aşa cum românii spun «adidaşi» pantofilor de sport şi «xerox» fotocopiatoarelor, la fel, în Mureş, acolo unde doctorul Raed Arafat a iniţiat cu surse private cel mai performant serviciu public, oamenii spun salvării SMURD «Arafatu'».

Minunea s-a produs. După decenii de somnolenţă, cvasi-inexistentul Consiliu al Concurenţei a constatat că marile firme petroliere şi-au bătut joc cu neruşinare de popor. Dar, ca la noi, la nimeni: în loc să le ardă o amendă de 10% din cifra de afaceri, cât permite legea, s-a mulţumit cu un nesemnificativ 3%, adică o parte infimă din ce au reuşit să smulgă din buzunarele cetăţenilor.

Că românii sunt o turmă de oi condusă de o haită de lupi nu mai e niciun secret de câţiva ani buni. Anul acesta, însă, e cel mai important dintre toţi cei 22 scurşi din 1989 încoace, pentru că vor fi alegeri, iar în joc nu mai este doar prosperitatea, ci chiar libertatea pentru care a avut loc ceea ce, justificat sau nu, numim "Revoluţia".

Iată că vârful de lance al primarului Ilie Bolojan, Gavril Grebenişan, pleacă de la conducerea Spitalului Judeţean. Mişcarea era previzibilă încă de când Ritli jr. a fost propulsat spre şefia unităţii, dar junele parcă n-a avut stomac să suporte atacurile aduse tatălui său...

Aho, aho, copii şi fraţi, / BIHOREANU-l ascultaţi / Şi n-o să regretaţi. / Anul ăsta care trece / A fost an de nota 10. / Nu contează c-a fost criză / Că toţi şefii-au fost în priză / Şi-au muncit săracii, zău, / De-o ducem aşa de... bine.

Fie ca Sfintele Sărbători să vă aducă... Staţi liniştiţi, n-am luat-o razna. Ştiu bine că cititorii BIHOREANULUI sunt prea inteligenţi pentru a înghiţi prefabricate de Crăciun, iar pe de altă parte eu însumi, deşi nu sunt imun la "spiritul sărbătorilor", am de mult oroare de urările tipizate bune de expediat cunoscuţilor "din obligaţie", prin sms-uri.

E vremea ceremoniilor de sezon, întru superficiala amintire a Revoluţiei din 1989, pe care le mai săvârşesc doar oficialii ca pe o obligaţie de serviciu, ridicând colive decontate pe banii instituţiilor. Făţărnicia politicienilor nu exclude, însă, ca fiecare ins rămas nelobotomizat de toate câte au trecut peste noi să facă un bilanţ a ceea ce am fost şi ce am ajuns la 22 de ani după "evenimente".

Bolojan l-a numit pe Horea Vuşcan măscărici şi băiat de bani gata. Dacă în ce priveşte chestia cu "de bani gata" are dreptate, ţinând cont ce consum ridicat are junele Vuşcan, cu "măscăriciul" a dat-o în bară. Pentru că numai măscărici nu poţi fi numit când ai la activ uciderea a trei unguri.

Cine crede că banii au fost tocaţi aiurea n-are decât să meargă la faţa locului şi va rămâne uluit: policlinica Maternităţii e mult peste ceea ce se poate vedea în clinicile private. Aşa că primarul avea dreptate când concluziona că administraţia oraşului şi cea a spitalului şi-au făcut datoria, de acum fiind rândul medicilor să şi-o facă pe a lor, căci condiţii au.

În natură trei lucruri sunt eterne: apa, aerul şi fraierul. România stă foarte bine mai ales la ultimul capitol. La noi, oamenii abia aşteaptă să fie înşelaţi, duşi cu zăhărelul, amăgiţi, păcăliţi, escrocaţi, chiar dacă se mai şi supără când le spui că-s papagali.

Dacă am şti şi alte adevăruri istorice, nu toate roz (Traian Vuia, de pildă, dorea Unirea numai cu condiţii, în timp ce Iuliu Maniu, ca alţi fruntaşi ai Partidului Naţional Român din Transilvania, s-a căit pentru pervertirea ardelenilor în balcanismul dâmboviţean), alta ar fi atitudinea noastră. Şi faţă de unguri, dar şi faţă de politicienii care trăiesc din sfada interetnică.

La şedinţa de Consiliu, aleşii au "reanalizat" rezultatele concursului de idei pentru statuia Reginei Maria, victorios ieşind artistul de pe locul doi. Practic, metoda de desemnare a câştigătorului a fost identică cu cea de la alegerile uninominale, unde candidatul de pe locul patru din colegiu a intrat în Parlament, iar primul a rămas la coada vacii...

Celor care abia aşteaptă să scape de primarul Oradiei le dau o veste proastă. Titlul editorialului meu e doar o figură de stil, nicidecum o ştire care să zguduie urbea. Dar să trecem la fapte. În vreme ce opoziţia se chinuia să-şi dea autogoluri cu şefia Senatului, chestie care în limbajul mai puţin colocvial al unui cioban s-ar putea numi "a-ţi da cu brişca-n oaie", Guvernul a plănuit cel mai ostil act în privinţa descentralizării.

Şeful Poliţiei s-a contaminat de apucăturile superiorilor politici. Nu ne spunea ministrul Igaş că Recensământul a dat chix din cauza şefului de la Statistică, pus în funcţie de Tăriceanu? Nu spune premierul Boc toată ziua că, vezi Doamne, criza e tot din cauza lui Tăriceanu? Nu zice Băsescu că nu poate birui băieţii deştepţi din energie că nu i-a dat fostul ministru Vosganian contractele? Limbajul şefului Poliţiei Române a ajuns ca al unui sergent de stradă...

Dezbaterea încropită taman în ajunul modernizării Aeroportului a fost mai degrabă un congres al muştelor la arat pentru că, din toţi participanţii, extrem de puţini au crezut în reuşita proiectului. Iar dintre aceştia cel mai mult s-a detaşat, place sau nu, şeful CJ, Radu Ţîrle, cel care şi-a vândut şi sufletul (politic vorbind), acceptând să reintre în PDL doar cu această garanţie, după ce tot el, cu trei ani în urmă, îi acuza pe pedelişti că nu văd în Aeroport decât un tun imobiliar.

Când am aflat că domnul Ghiţă Sârb a fost agăţat pentru o şpagă de 600 de euro şi ceva potol, mi-am dat seama ce diferenţă-i între Oradea şi Cluj, unde primarul Apostu a luat 50.000 de euroi până şi de la pepenari. Aşa că nici nu ştiu de ce Sârb a intrat în vizorul DNA: pentru corupţie sau pentru că şpaga era de-a dreptul ridicolă?

S-a vorbit foarte mult despre recenta căsătorie a lui Seremi. Lumea a cârcotit că fata e mult mai tânără decât el. Păi eu nu cunosc un singur caz în toată Uniunea Europeană ca un bărbat trecut de 60 de ani să-şi ia o nevastă mai bătrână ca el!