CreÅŸterea numărului de cazuri de viroze respiratorii din ultimul timp, inclusiv în judeÅ£ul nostru, impune reamintirea unor aspecte referitoare la simptomatologia, tratamentul ÅŸi prevenÅ£ia acestora. Virozele respiratorii sunt determinate de foarte multe virusuri (circa 200, aparÅ£inând la 8 genuri diferite, existând posibilitatea ca să se descopere în viitorul apropiat ÅŸi altele), responsabile de 2/3 până la 3/4 din cazurile de infecÅ£ii respiratorii acute.

Marea majoritate a acestor virusuri atacă căile respiratorii superioare, dar pot afecta şi căile respiratorii inferioare, mai ales la copiii mici. Principalele 5 grupe de virusuri care determină cea mai mare parte a virozelor respiratorii sunt: rino-virusurile, coronavirusurile, virusul sinciţial respirator, virusurile paragripale şi adenovirusurile.

Virusurile gripale determină gripa, care reprezintă cauza majoră a mortalitîÅ£ii prin infecÅ£ii virale respiratorii. Mai există ÅŸi alte virusuri care pot determina infecÅ£ii respiratorii asociate, cum sunt herpesvirusurile ÅŸi enterovirusurile. Simptomele acestor afecÅ£iuni sunt: febră sau subfebrilitate, dureri în gât, lăcrimare, obstrucÅ£ie nazală, rinoree apoasă, dureri oculare, răguÅŸeală, tuse seacă sau tuse productivă cu accese supărătoare, dureri de cap, dureri toracice difuze, dureri musculare, senzaÅ£ie de oboseală marcată ÅŸi indispoziÅ£ie.

Durata simptomatologiei variază între 4 ÅŸi 9 zile în răceala banală (determinată de rinovirusuri), 6-7 zile în infecÅ£iile cu coronavirusuri (frecvente la copiii cu pneumonie ÅŸi la militarii în termen suferinzi de infecÅ£ii ale căilor respiratorii inferioare), 7-14 zile în infecÅ£iile cu virusul sinciÅ£ial respirator (care afectează cu predilecÅ£ie sugarii ÅŸi căile respiratorii inferioare ale copiilor mici), 3-6 zile în infecÅ£iile cu virusurile paragripale (care afectează în special copiii până la 7-8 ani) ÅŸi 7-10 zile în infecÅ£iile cu adenovirusuri (întâlnite la copii, unde determină cel mai frecvent o rinită pronunÅ£ată, dar ÅŸi manifestări extrarespiratorii, ca de exemplu boala diareică acută a copilului mic, cistită hemoragică ÅŸi unele forme de conjunctivită atât la adulÅ£i, cât ÅŸi la copii; la adulÅ£ii tineri, în special la militarii în termen, se manifestă cu dureri puternice de gât ÅŸi febră mare).

AtenÅ£ie! Tratamentul se bazează pe medicaÅ£ie simptomatică, de susÅ£inere ÅŸi de creÅŸtere a rezistenÅ£ei generale, deoarece nu dispunem încă de substanÅ£e antivirale eficiente. Nu trebuie să uităm că o mare parte dintre "antigripale", medicamente eliberate în orice farmacie fără reÅ£etă medicală, conÅ£in combinaÅ£ii de antipiretice, antiinflamatoare, antitusive etc. care pot fi contraindicate la unii bolnavi (cardiaci, afecÅ£iuni hepatice, alergii etc.). De aceea este bine ca pacientul să ceară sfatul medicului de familie înainte de autotratament.

ReÅ£ineÅ£i! NU se administrează antibiotice, decât în caz de suprainfecÅ£ie bacteriană ÅŸi numai la indicaÅ£ia medicului! PrevenÅ£ia virozelor respiratorii se face prin evitarea aglomeraÅ£iilor ÅŸi a fumatului, alimentaÅ£ie echilibrată (bazată în principal pe legume ÅŸi fructe proaspete) ÅŸi, cel mai simplu lucru, spălatul cât mai frecvent al mâinilor. Bolnavul va sta în repaus acasă minimum 3 zile, evitând contactul cu alte persoane ÅŸi aerisind camera de 3-4 ori pe zi. Vaccinarea este modul ideal de prevenÅ£ie.