Folosirea aditivilor alimentari trebuie să răspundă cel puÅ£in unuia din următoarele scopuri: conservarea calităţilor nutritive ale alimentelor, îmbunătăţirea proprietăţilor de conservabilitate sau stabilitate, sporirea interesului consumatorilor pentru aceste produsele alimentare ÅŸi mărirea aportului de componenÅ£i nutritivi în alimentele dietetice sau de regim.

Folosirea aditivilor se interzice atunci când doza propusă prezintă un risc pentru sănătatea consumatorului, când aditivul determină o diminuare sensibilă a valorii nutritive a produsului alimentar, când fabricantul urmăreÅŸte mascarea defectelor calitative ale unui produs sau doreÅŸte ascunderea efectelor unei tehnologii de fabricaÅ£ie ÅŸi manipulare neacceptate, când se urmăreÅŸte inducerea în eroare a consumatorului ÅŸi când efectul dorit poate fi obÅ£inut prin alte metode de fabricaÅ£ie, satisfăcătoare din punct de vedere economic sau tehnic.

Dozele de aditivi utilizate nu trebuie să depăşească concentraÅ£iile raÅ£ional necesare ÅŸi determinate cu metode de fabricaÅ£ie corespunzătoare, astfel ca să permită obÅ£inerea rezultatului tehnologic urmărit. Aditivii alimentari trebuie să răspundă unor norme de puritate acceptate. ToÅ£i aditivii alimentari efectiv folosiÅ£i, sau cei care vor fi folosiÅ£i ulterior, trebuie să facă obiectul unui examen toxicologic corespunzător. Aditivii alimentari acceptaÅ£i trebuie să fie supuÅŸi unui control permanent privind descoperirea unor eventuale apariÅ£ii de efecte nocive ÅŸi trebuie să fie reconsideraÅ£i de fiecare dată când este necesar, Å£inând seama de condiÅ£iile de utilizare.

AtenÅ£ie! La testarea efectelor toxice ale aditivilor trebuie să se repecte următoarele reguli: aditivul propus trebuie să fie experimentat pe cel puÅ£in două specii de animale din care una nu trebuie să fie rozătoarele, experimentele vor fi continuate pe toată durata vieÅ£ii ÅŸi chiar pe două generaÅ£ii ale uneia din aceste specii, dozele experimentale trebuie să fie simÅ£itor superioare celor pe care omul riscă să le absoarbă, pentru că omul poate să fie mai sensibil faţă de această substanţă decât animalul de experienţă ÅŸi această sensibilitate poate varia de la un individ la altul. Orientarea pe plan internaÅ£ional este ca utilizarea aditivilor alimentari să se facă pe principiul substanÅ£elor admise.

ReÅ£ineÅ£i! Când un produs alimentar ce conÅ£ine aditivi este consumat în special de anumite grupuri ale co-lectivităţii, autorizarea folosirii aditivilor trebuie să se bazeze pe cunoaÅŸterea consumului produsului în cauză de către grupurile respective.