Sabotaj pentru funcţie

Luni în şir, politicienii din Consiliul Local s-au chinuit să amâne adoptarea unei hotărâri ce aduce oraşului 14 milioane euro. Apoi, când totuşi au votat-o, directorul societăţii de gospodărire comunală n-a pregetat s-o blocheze în justiţie. BIHOREANUL vă prezintă cum merg lucrurile într-un orăşel unde interesele personale au ajuns să prevaleze celor ale comunităţii, pe faţă, la lumina zilei.

UE ne cere, UE ne dă

Înaintea aderării la Uniunea Europeană, România s-a obligat, între altele, să-şi modernizeze serviciile publice de apă şi canalizare. Iar pentru că UE nu doar a impus condiţii, ci a oferit şi sprijin pentru îndeplinirea lor, statul a primit fonduri nerambursabile cu care autorităţile să rezolve problemele.

Cum se întâmplă însă pe la noi, mâna întinsă e respinsă. Este şi cazul Beiuşului, localitate inclusă, împreună cu altele şapte din Bihor, în programul de asistenţă tehnică şi financiară Aparegio, derulat prin Ministerul Mediului. În judeţ, proiectul valorează 88 de milioane euro şi presupune finanţarea, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, a reabilitării şi extinderii sistemelor de apă şi canalizare.

La Beiuş, asta ar însemna realizarea unei aducţiuni de apă din izvorul Feredeu (comuna Finiş), extinderea reţelelor de apă pe 33 de străzi şi de canalizare pe 34 de străzi, modernizarea uzinei de apă şi a staţiei de tratare (care "curăţă" apa mecanic, nu şi biologic, cum cer normele europene). Investiţiile ajung pentru Beiuş la 14 milioane euro, bani ce nu trebuie înapoiaţi.

Hotărâre sub presiune

Primarul Adrian Domocoş (foto) spune că includerea municipiului în programul Aparegio s-a făcut cu o opoziţie absurdă. Asta întrucât, liberal fiind, a avut de înfruntat împotrivirea PSD şi PDL, majoritare în Consiliul Local. "Împreună cu reprezentanţii celorlalte localităţi din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), care gestionează programul, au fost elaborate datele tehnice şi financiare ale proiectului. Apoi am făcut un proiect de hotărâre a CL pentru includerea în program", spune primarul. Doar că, în loc ca aleşii să sprijine iniţiativa, i-au pus tălpi. "Câteva luni am amânat introducerea chestiunii în Consiliu, pentru că PSD şi PDL nu l-au vrut. Dacă o puneam în dezbatere şi era respinsă de două ori, n-o mai puteam reintroduce pe ordinea de zi".

Dezbaterea a avut loc vara trecută, cu sala plină de localnici supăraţi pe aleşii care se opuneau proiectului. "Abia pe 22 iunie s-a votat în unanimitate HCL-ul care prevedea, la fel ca în toate localităţile din ADI, ca serviciile de apă şi canalizare să fie preluate de un operator regional cu capacitatea tehnică necesară, în cazul nostru Compania de Apă Oradea, urmând ca Edilul Beiuş să devină punct de lucru al CAO", explică primarul.

De voie, de nevoie

Domocoş crede că hotărârea nu se lua nici sub presiunea oamenilor dacă înaintea şedinţei nu sosea o adresă-avertisment de la Ministerul Mediului. "Investiţiile sunt necesare pentru că apa captată din Crişul Negru nu e conformă cu Directiva Europeană 98/83/EC (prezintă depăşiri la mangan, fenoli şi amoniu), sursa de captare nu poate asigura debitul necesar de 44,5 litri pe secundă (în prezent este de numai 38 l/s), acoperirea alimentării cu apă a oraşului este actualmente de doar 76% din necesar, staţia de epurare funcţionează doar cu o treaptă mecanică, iar acoperirea cu reţele de canalizare este de 74% din necesar", arată documentul.

Ministerul mai avertiza: "Autorităţile din Beiuş trebuie să asigure conformarea la normele de mediu indiferent de sursa de finanţare. Subliniem că fondurile europene nerambursabile reprezintă cea mai ieftină sursă de finanţare. Atragem atenţia că o decizie negativă din partea CL atrage după sine responsabilitatea pentru pierderea asistenţei tehnice de pregătire a proiectului şi asumarea consecinţelor pe care neincluderea Beiuşului în proiect le va avea asupra populaţiei". Mesajul era clar: cine ratează sau refuză fondurile europene, pe viitor va fi obligat să se conformeze normelor, dar pe banii proprii! Pe care Beiuşul nu-i are...

Talpă de director

"PSD şi PDL aveau ca pretext faptul că societatea Edilul va fi inclusă în CAO", spune primarul Domocoş. "Băgau de vină că, pe legea achiziţiilor publice, delegarea de servicii trebuie să se facă numai prin licitaţie, deşi le-am explicat că legislaţia prevede ca excepţie de la procedura obişnuită de achiziţii publice tocmai cazurile când scopul e accesarea de fonduri europene. Aici nu era vorba de un interes privat, ci de CAO, singura care poate fi operator regional", adaugă primarul.

N-a avut succes. Dar, pentru că HCL deja fusese adoptată, opoziţia faţă de proiect a fost preluată de directorul societăţii de gospodărire comunală Edilul, Petru Jurj, un PSD-ist numit în 1996 de fosta conducere a oraşului. "La finele anului trecut ne-am trezit că Jurj a atacat hotărârea în contencios administrativ, cerând anularea ei".

Una pe faţă, alta pe dos

În justificarea acţiunii, directorul Edilul invocă trei aspecte. Potrivit lui Jurj, HCL contravine contractului de concesiune încheiat în 2006, pe 49 de ani, între Consiliu şi Edilul pentru concesionarea serviciilor de apă şi canalizare. Altfel spus, Consiliul n-ar mai putea hotărî nimic contrar o jumătate de secol, chiar dacă societatea îi aparţine. De asemenea, delegarea serviciilor către CAO ar fi nelegală, fiindcă potrivit legii ele se realizează "prin structurile proprii ale autorităţilor locale sau prin Asociaţiile de Dezvoltare Intracomunitară, după caz". Aşa-zisul argument e din start neîntemeiat, întrucât taman ADI gestionează programul. În fine, mai arată directorul, Consiliul ar fi acţionat împotriva intereselor societăţii Edilul, ceea ce ar contraveni articolului 136 din legea societăţilor comerciale, care arată că "acţionarii trebuie să-şi exercite drepturile cu respectarea intereselor legitime ale societăţii şi ale celorlalţi acţionari". Or, singurul acţionar fiind Consiliul, el nu are cui să-i lezeze interesele!

Primarul afirmă că nu grija legalităţii îl frământă pe Jurj, ci păstrarea funcţiei în interes personal. "Dacă CAO preia ca punct de lucru Edilul, directorul îşi pierde postul, ceea ce ar însemna pentru el mai mult decât pierderea salariului". De ce? O zice, fără ocolişuri, tot primarul: "Jurj nu e doar slab administrator, ci şi necinstit. În curtea societăţii ţine şi repară camioanele şi Wola propriei firme, care se ocupă cu exploatarea de balastru. Curtea de Conturi l-a prins că nu poate justifica peste 200 milioane de lei vechi, doar pe patru luni, cheltuite pe combustibil. Nu m-ar mira ca motorina să fie folosită tot de utilajele firmei lui Jurj".

Cu "mortul" în curte

Abordat de BIHOREANUL, directorul Edilul se pretinde o victimă a primarului liberal şi susţine că doar din grijă pentru beiuşeni se opune proiectului prin care oraşul ar primi 14 milioane euro. "Ştiu că primarul a filmat utilajele din curtea societăţii, dar nu-s ale mele, ci ale lui fiu-meu", s-a apărat Petru Jurj (foto), de parcă ar fi vreo diferenţă. Cât despre motivul pentru care sunt garate în incinta societăţii, explicaţia e de tot râsul. "Cineva a furat bateriile şi nu le-am mai putut porni", a zis el, fără a lămuri însă cum au ajuns acolo!

Directorul zice că va merge până în pânzele albe cu procesul de anulare a HCL întrucât nu-i "normal" ca de modernizarea sistemului de apă şi canalizare din Beiuş să se ocupe Compania de Apă Oradea. Contrar măsurătorilor făcute de experţi, Jurj susţine chiar că apa captată din Crişul Negru e mai bună decât cea din izvor, şi că oamenii n-ar vrea să se conecteze la reţele pentru că ar plăti facturi "ca la Oradea". Aşa că va lupta contra proiectului şi nu renunţă la procesul care va începe să se judece pe 5 mai.

Că în celelalte localităţi unde programul se implementează oamenii abia aşteaptă investiţiile, asta nu mai e treaba lui. N-au decât să facă modernizări la Oradea, Sântandrei, Nojorid, Oşorhei ori Tinca, că nu-l deranjează. Numai să nu se atingă nimeni de "parohia" lui...

EDIL UMFLAT

Bani la gunoi

Primarul Beiuşului afirmă că proasta gestiune se regăseşte în toate activităţile societăţii Edilul. "Când am implementat un sistem de colectare a deşeurilor finanţat prin programul PHARE, directorul a refuzat să preia rampele de colectare a gunoiului pentru asociaţiile de proprietari, amenajate ca la carte, inclusiv cu cartele electronice de acces, precum şi să distribuie cele 3.600 de pubele, câte una pentru fiecare gospodărie".

Cât despre alte "găinării", Domocoş îl acuză pe Jurj că a facturat servicii fictive sau la costuri umflate, precum transportul de gunoi cu o căruţă trasă de cai, la 2.400 lei lunar, în timp ce refuza să folosească o autogunoieră modernă, cu GPS şi sistem de gestiune a consumului de combustibil - uşor de bănuit de ce. La toate acuzele, directorul neagă că situaţia ar fi cea prezentată de primar, fără a prezenta însă acte care să-i susţină spusele. "L-aş schimba din funcţie şi mâine, dacă aş putea, dar consilierii au modificat statutul societăţii aşa încât primarul nu mai are niciun cuvânt de spus", zice Domocoş.