Retrocedare ca-n codru

Sentinţa este şocantă şi absurdă. Într-un proces aflat la prima înfăţişare, Judecătoria Aleşd a hotărât reîmproprietărirea moştenitorilor unui moşier din zonă, pe o suprafaţă de pădure aproape egală cu cea a tuturor codrilor din Bihor!

Dacă va fi aplicată, din cele 68.800 de hectare de pădure, judeţul abia dacă mai rămâne cu 6.000 de hectare. Cam cât jumătate din Oradea...

Aritmetici şocante

Judecătoria Aleşd a dispus retrocedarea către moştenitorii fostului moşier Alexandru Gheorghe Mateescu a unei suprafaţe de 62.682 hectare de pădure revendicate de la primăriile comunelor Vadu Crişului, Şuncuiuş, Auşeu şi Măgeşti. "Este cea mai mare revendicare făcută până acum în Bihor. Nu mă aşteptam ca instanţa să retrocedeze o astfel de suprafaţă încă de la prima înfăţişare", a declarat pentru BIHOREANUL prefectul Gavrilă Ghilea (foto).

Juriştii Prefecturii spun că hotărârea e cu atât mai surprinzătoare cu cât suprafaţa cumulată a celor patru comune abia dacă ajunge la 27.062 hectare. Şi asta cu case, acareturi, drumuri, şi cu albia Crişului Repede cu tot!

N-avem!

Şeful Direcţiei Silvice Bihor, Liviu Laza Matiuţă (foto), afirmă că dacă sentinţa rămâne definitivă instituţia sa îşi pierde obiectul de activitate. "Comunele nu vor avea de unde da atâta pădure, iar cum moştenitorii au cerut echivalentul în judeţ, asta înseamnă retocedarea tuturor pădurilor din Bihor", spune directorul.

Cele mai mari suprafeţe silvice au fost solicitate comunelor Vadu Crişului şi Şuncuiuş, care ar avea de retrocedat 42.748 hectare, respectiv 16.817 hectare de pădure. "Nu ştiu cum au ajuns la suprafaţa asta, că toată comuna abia dacă se întinde pe 7.400 de hectare", spune Dorel Cosma, primarul de Vadu Crişului. Situaţia e identică şi în Şuncuiuş. "Dacă toată comuna abia are 7.200 de hectare, de unde să dăm noi 16.000? Doar dacă se dau păduri din tot Bihorul sau din judeţele vecine", zice viceprimarul Florin Brândaş. Temere împărtăşită inclusiv de reprezentanţii Prefecturii...

Războiul moştenitorilor

Averea fostului moşier Mateescu este disputată de către succesorii acestuia încă din anii '90, fapt care a ţinut în loc, ani de zile, procesul de retrocedare a terenurilor.

Un anume Radu Clitus, din Alba Iulia, a solicitat Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor să fie împroprietărit încă din anii 2000. Bărbatul nu a fost rudă cu Mateescu, dar a prezentat un act de moştenire din partea soţiei acestuia, document contestat de către descendenţii de sânge ai boierului. În anul 2006, Radu Clitus a murit, lăsându-şi toată averea mamei sale, Maria Radu, care, în primăvara anului 2010, a depus la Comisie o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă de la Curtea de Apel Braşov care îi atestă calitatea de moştenitor al lui Mateescu.

"În baza noului act, Comisia a reluat analiza documentelor prin care se solicita o suprafaţă de 19.000 de hectare de pădure, şi a dat o hotărâre de validare a dreptului de proprietate asupra a 440,4 hectare pe raza localităţilor Auşeu şi Şuncuiuş, unde situaţia era clară", spune Alice Lupeş (foto), şefa juriştilor Prefecturii. Numai că reprezentanţii familiei Radu, o casă de avocatură din Alba Iulia, au atacat în instanţă hotărârea comisiei...

Procesul fantomelor

Moştenitorii latifundiarului au cerut Judecătoriei Aleşd să fie împroprietăriţi pe întreaga suprafaţă cerută şi chiar au plusat, cerând majorarea ei la aproape 63.000 de hectare. Avocaţii au susţinut cauza cu martori şi documente despre care juriştii Prefecturii nici măcar nu au fost informaţi. "Spre surprinderea noastră, pe 15 septembrie, instanţa le-a dat câştig de cauză încă de la prima înfăţişare", spune Lupeş.

Reprezentanţii Prefecturii au făcut recurs în octombrie 2010 la Tribunalul Bihor, dar între timp moştenitorii moşierului au obţinut strămutarea procesului la Tribunalul Olt. "Nu ştim de ce au cerut strămutarea atâta vreme cât au câştigat procesul în Bihor, şi nici motivele pentru care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat cererea. Tot ce putem face este să ne pregătim pentru proces", declară Lupeş.

Juriştii Prefecturii nici măcar nu ştiu, însă, cu cine se vor judeca la recurs. Nu de alta, dar şi Maria Radu a decedat, pe 7 februarie 2011, aşa că după toate probabilităţile a apărut un nou moştenitor. Şi n-ar fi exclus ca acesta să pluseze, la rându-i, cerând şi mai mult teren...

BOIER ŞI PETROLIST
Blestemul familiei Mateescu

Figura latifundiarului Gheorghe Alexandru Mateescu este un mister pentru locuitorii zonei Vadu Crişului. "Se povesteşte că era un petrolist din zona Prahovei care a cumpărat proprietăţi de la groful Zichy, dar nu a locuit în zonă", spune primarul Dorel Cosma.

Zvonurile despre Mateescu spun că acesta ar fi făcut mari afaceri în Bucureşti, iar profitul l-ar fi investit în proprietăţi printre care şi castelul de la Gheghie (foto), comuna Auşeu. Mateescu nu ar fi avut moştenitori direcţi, pentru că primul fiu i-a murit de leucemie la o vârstă fragedă, urmat curând şi de prima sa soţie, iar cel de-al doilea băiat ar fi decedat la întoarcerea din prizonieratul în Siberia.

Boierul a murit în 1952, iar după aceea castelul a fost naţionalizat şi transformat în sanatoriu TBC. Deşi Radu Clitus a obţinut actul de moştenire după a doua soţie a latifundiarului, alte rude ale boierului, precum nişte nepoţi, au contestat veridicitatea documentului. Procese pentru averea boierului au fost înregistrate la instanţe din toată ţara, printre care Argeş, Bihor, Braşov, Bucureşti şi Sibiu.