La mai bine de un deceniu după consumarea faptelor care au stat la originea lui, dosarul celui mai mare furt imobiliar din Oradea, soldat cu un prejudiciu calculat în 2003 la 96 de miliarde de lei şi actualizat acum la 200 de miliarde, se judecă la Tribunalul Bihor, de cinci ani, cu încetineala melcului.

Singurul inculpat este Marin Sterian, fost topograf la Primăria Oradea, dar dintre coperţile dosarului reiese şi amănuntul că acesta, învinuit de înşelăciune şi de falsificarea unor titluri de proprietate, a acţionat cu complicitatea funcţionarilor Primăriei şi adesea chiar la ordinele mai-marilor din Primărie care au beneficiat de falsuri, ajungând proprietari de terenuri ei înşişi, alături de oamenii lor de încredere. Începând cu foştii primari Petru Filip şi Mihai Sturza, fostul viceprimar UDMR Kapy Istvan, continuând cu fostul secretar al Consiliului Local Florian Dacin, cu fostul şef al Serviciului Juridic Traian Bogdan, şi terminând cu membrii Comisiei de aplicare a Legii 18: Minodora Pădurean, Viorica Bar şi Eliza Totorean.

BIHOREANUL vă prezintă în exclusivitate acest caz, dar şi mecanismul prin care "Colonelul", cum era cunoscut Marin Sterian, a fost lăsat şi chiar pus să falsifice titluri de proprietate, în beneficiul mahărilor oraşului.

Nouă ani de fărădelegi

În mai 2005, după o anchetă de cinci ani, la Tribunalul Bihor începea cel mai important proces din ultimele două decenii, judecând după persoanele implicate. Rechizitoriul fusese întocmit de procurorul Nicolae Bonchiş, de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, iar faptele reţinute în sarcina singurului acuzat erau de fals material în acte oficiale, uz de fals, fals în acte sub semnătură privată, fals intelectual şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave - fapte pedepsite cu până la 10 ani de închisoare.

Procurorul DIICOT arăta: "În perioada 1992-1998, Sterian Marin a fost detaşat de la Brigada de Grăniceri Oradea (UM 0512), unde era locotenent-colonel cu specializarea topografie, la Comisia de aplicare a Legii fondului funciar din cadrul Primăriei municipiului Oradea. După trecerea în rezervă şi pensionarea sa, Sterian Marin şi-a continuat activitatea în cadrul Comisiei până în anul 2001, continuându-şi astfel activitatea infracţională".

Astfel, între anii 1994-2001, Sterian "a determinat cu intenţie scoaterea din fondul funciar al municipiului Oradea a unor suprafeţe totale de 29 hectare de teren, din care 26,32 hectare intravilan şi 2,67 hectare extravilan, prin mai multe metode". Aceste metode au fost: "atribuirea necuvenită de terenuri către diferite persoane neîndreptăţite, urmată apoi de vânzarea fictivă a terenurilor către clientela selectată din rândul persoanelor cunoscute; falsificarea unor titluri de proprietate prin adăugarea unor numere topografice, urmată apoi tot de vânzarea terenurilor la preţuri modice către persoane selectate în prealabil; inducerea în eroare a unor beneficiari reali ai unor titluri de proprietate pe care i-a amăgit că îi reprezintă, obţinând nelegal de la aceştia împuterniciri, în baza cărora apoi terenurile au fost revândute către o anumită clientelă în care se regăsesc de regulă foşti colegi ai săi de la unitatea de grăniceri, avocaţi, funcţionari de la Primăria Oradea".

Lista profitorilor

Mai pe româneşte, ofiţerul angajat la Primărie era acuzat că a măsluit titluri de proprietate eliberate pe numele unor diverse persoane, pentru ca terenurile să ajungă, de fapt, la "anumiţii clienţi" cărora procurorii le-au precizat doar funcţiile.

Studiind dosarul, BIHOREANUL a aflat şi numele beneficiarilor escrocheriei, pe care procurorii s-au "jenat" să le citeze: Valeria Filip (soţia fostului primar Petru Filip), Marioara Maghiar (soţia fostului rector al Universităţii, Teodor Maghiar), Teodor Traian Maghiar (adică Doru Maghiar, fiul "Unchiului", fost decan al Facultăţii de Medicină), Carmen Maghiar (soţia lui Doru), Maria Leuca (soţia prorectorului Teodor Leuca), Gheorghe Raţiu (de la Facultatea de Protecţia Mediului), Ioan Codău (fostul primar PDL al comunei Oşorhei), Florian Urs (fost viceprimar, Oşorhei), Viorel Micula (patron al firmelor Transilvania), Kapy Istvan (fost viceprimar, Oradea), Ioan Pantea (consilier PD), Ioan Ciursaş (fost director general Apaterm), Constantin Tomulescu şi Rodica Ungur (foşti directori adjuncţi la Apaterm), Aurel Giurcă (fost director tehnic, Primăria Oradea), Ovidiu Tăutu, Ionel Iacob, Lucia Iacob, Emil Chirilă, Lucia Roiti, Dumitru Marc (funcţionari la Primărie), Călin Hirţe (fiul fostului şef al RAPAS Ioan Hirţe), coloneii Decebal Colceriu, Viorel Vicaş şi Traian Segărceanu (toţi trei medici militari), Alin Leucea (procuror), Ilie Morar şi Ioan Bozga (avocaţi), Minel Ghincea (de la Oficiul de Cadastru), plus alţi 12 ofiţeri care fuseseră colegi cu Marin Sterian.

Tarţa vs Micula

"Colonelul" topograf Marin Sterian a activat în Primăria Oradea sub al doilea mandat al lui Petru Filip (1992-1996), în cel al lui Mihai Sturza (1996-2000), apucând un an şi jumătate şi din al treilea mandat al aceluiaşi Filip (2000-2001). Modul său de a falsifica titluri de proprietate era, însă, acelaşi, indiferent de primar: găsea sau îi era găsită o persoană (de obicei cu domiciliul în Oşorhei) căreia, deşi nu avea dreptul la terenuri în baza Legii 18, îi rezolva titluri de proprietate în Oradea. Mereu cu ajutorul membrilor Comisiei funciare, care nu verificau dacă titularul era sau nu îndreptăţit să depună cererea (deşi erau obligaţi să facă această verificare), ci doar avizau invariabil emiterea titlurilor de proprietate.

Apoi, pe baza unor procuri (reale sau măsluite, dar totdeauna legalizate în fals de notarii Gheorghe Igna şi Ilie Drăgoiu) primite de la titularii titlurilor de proprietate ori de la moştenitorii lor (care nu erau străini de afacere, ci adesea complici), Sterian vindea terenurile prin operaţiuni fictive, pe sume nesemnificative sau chiar fără a încasa niciun leu, către alte persoane. În final, acestea le revindeau, tot fictiv sau pe sume neînsemnate, astfel încât, "spălate", terenurile ajungeau la şefi şi funcţionari din Primărie, la cadre didactice din Universitate, la procurori, avocaţi şi oameni de afaceri.

Întâmplarea a făcut ca primul fals să fie descoperit în timpul administraţiei Sturza. În 1999, Marcel Tarţa (fost consilier municipal din partea UFD, acum consilier judeţean PDL) a dat în judecată Primăria, pe omul de afaceri Viorel Micula şi pe necunoscuta Maria Dascăl.

Motivul? Anterior, el ceruse Primăriei să-i vândă un teren din zona străzilor Bartok Bela-Colinelor pe care îl folosea din 1983, dar solicitarea i-a fost respinsă.

Tarţa a descoperit apoi că terenul, plus altele din vecinătate, de mii de metri pătraţi, a ajuns în proprietatea Mariei Dascăl, dar în realitate era folosit, pentru construirea unei vile, de Viorel Micula, coproprietar al grupului de firme Transilvania.

Vânzare simulată

Marcel Tarţa (foto) făcuse "săpături" şi a aflat că terenul atribuit Mariei Dascăl de Primăria Oradea fusese al statului român, dar după revoluţie a fost trecut ilegal în patrimoniul fostei Cooperative Agricole de Producţie Seleuş. Apoi, printr-un fals realizat de către Sterian cu ajutorul Comisiei funciare din Primărie, Dascăl a beneficiat de aşa-numita reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 a fondului funciar.

În procesul intentat Primăriei, Savetei Micula şi Mariei Dascăl, Tarţa cerea anularea titlului de proprietate emis pe numele acesteia din urmă. "Titlul a fost falsificat de topograful Sterian Marin cu sprijinul fostului primar Sturza Mihai şi al şefului Serviciului Agricol, Eliza Totorean", declara Tarţa, arătând că, prin intermediul lui Sterian şi al Mariei Dascăl, primarul Sturza îi făcuse un serviciu lui Micula, faţă de care era îndatorat.

Dosarul penal întocmit "Colonelului" avea să releve că Tarţa ştia ce spune. Procurorii au descoperit că abia intrase "proprietarul" în posesia titlului că terenul a şi fost vândut către Saveta Micula, Stelian Lupu şi Vasile Rusu (angajaţi la grupul Transilvania).

Iniţial, procurorii l-au învinuit pe Sterian de fals şi înşelăciune, iar pe Saveta şi Viorel Micula de complicitate. Audiată la 23 aprilie 2001, mama afaceristului declara însă că a cumpărat terenul nu ca interpus, ci în nume propriu, iar despre Sterian că l-a cunoscut fiindcă acesta s-ar fi prezentat, vezi Doamne, la ea acasă (în Rieni), întrebând-o "dacă vreau să cumpăr nişte terenuri".

În aceeaşi zi, Viorel Micula (foto) declara şi el că pământul a fost cumpărat "pe bune" de mama şi angajaţii săi, adăugând: "Nu recunosc că am făcut contracte de vânzare-cumpărare simulate prin persoane interpuse". Întrebat de ce, în acest caz, firma sa a plătit totuşi firmei unui consilier PD (Petru Cărmăzan) lucrările de construcţie pe terenurile respective, Micula a dat în spate, zicând că "trebuie să mă documentez". Dar, de atunci, procurorii nu l-au mai deranjat niciodată!

Teren "de protocol"

Singurul trimis în judecată a fost Marin Sterian, pentru că a falsificat titlul de proprietate, iar în urma procesului desfăşurat în 2003 la Suceava, a fost condamnat la 2,6 ani de închisoare, pentru înşelăciune, şi la 2 luni pentru fals în înscrisuri oficiale, plus despăgubiri de 461,5 milioane de lei vechi către Consiliul Municipal, suma reprezentând valoarea terenului sustras din patrimoniul oraşului.

Din dosarul pe baza căruia, în 2005, topograful avea să fie din nou trimis în judecată, la Tribunalul Bihor, de către procurorul DIICOT Nicolae Bonchiş, nu reiese dacă Sterian a plătit despăgubirile către Primărie dar, întrebat săptămâna trecută de reporterii BIHOREANULUI, a declarat că şi-a executat pedeapsa cu închisoarea.

Problema e că, anchetând afacerea, procurorii au descins la locuinţa sa, iar la percheziţie i-au găsit alte 30 de titluri de proprietate falsificate, în baza cărora i-au deschis al doilea dosar, aflat acum pe rolul Tribunalului. Printre altele, noua investigaţie a lămurit cum s-a acţionat în cazul Micula, căci procurorii i-au luat declaraţii atât topografului, care a afirmat că a falsificat titlul la cererea juristului-şef al Primăriei, Traian Bogdan, cât şi acestuia din urmă. Iar declaraţia juristului a fost stupefiantă: "Justific că primarul Sturza Mihai mi-a comunicat că ar dori să-l ajute pe Micula Viorel cu terenuri. Primarul Sturza a susţinut că are obligaţii faţă de Micula Viorel datorită contribuţiei acestuia la protocoalele Primăriei".

Culmea este că, deşi în acest fel au descoperit un motiv pentru a-l audia şi pe Mihai Sturza (foto), procurorii nu au mers niciodată mai departe, menajându-l pe fostul primar.

"Spălătorie de terenuri"

Dintre cele 30 de titluri falsificate găsite la Sterian, procurorii au documentat ce s-a întâmplat doar cu 25, despre celelalte procurorul Nicolae Bonchiş arătând că trebuie cercetate în continuare. Ceea ce, însă, nu s-a mai întâmplat.

Luate pe rând, cronologic, în ordinea emiterii, şi urmărind traseul pe care l-au urmat terenurile din fiecare titlu de proprietate, rezultă că întreaga operaţiune n-a avut un singur protagonist, şi că uneori, până ca terenurile să ajungă la destinatarii cu rang înalt, acestea erau "filtrate" prin mai multe mâini, pentru a li se pierde urmele. Astfel, posesorii unor titluri de proprietate "vindeau" adesea terenurile altor posesori de titluri şi viceversa, ca într-o adevărată "spălătorie de terenuri", cum s-a exprimat în rechizitoriu chiar procurorul DIICOT.

Unul din primele titluri falsificate a fost TP 256, emis în 1994 pe numele Dragoş Gavril şi Dragoş Florica, pentru 7.000 mp de teren extravilan. După ce a intrat în posesia actului, Sterian l-a modificat "mutând" terenul din extravilan în intravilan, pe Dealul Viilor. Apoi, în 2 decembrie 1999, se consemnează un prim contract de vânzare-cumpărare fictiv, Dragoş "vânzând" o parcelă de 3.400 mp artistului plastic Radu Gabor cu 40 de milioane de lei. Al doilea pas a fost făcut după numai o zi, pe 3 decembrie, când Gabor a "revândut" acelaşi teren, tot cu 40 de milioane, firmei Talase Trans, patronate de nimeni altul decât de fiul lui Constantin Tomulescu (foto), pe atunci directorul adjunct al Apaterm.

La anchetă, în 2005, Dragoş declara procurorilor că i s-a eliberat titlul, dar l-a predat lui Sterian, iar acesta recunoştea că "terenul s-a vândut, fără bani, lui Gabor Radu şi apoi lui Tomulescu, deci la cine trebuia să ajungă".

Afaceri ţărăniste

Tot din 1994 datează şi titlul 349, pe care Sterian l-a falsificat pe numele lui Ovidiu Tăutu (inginer la Primăria Oradea), fericindu-l astfel cu 8.367 metri pătraţi. Deşi, peste ani, în 2005, Tăutu declara procurorilor că nu a depus la Primărie nicio cerere pentru acest teren, la 15 ianuarie 1997 el i-a vândut din această suprafaţă 3.521 mp lui Raţiu Gheorghe (inginer la Orser şi cadru didactic la Facultatea de Mediu). Vânzarea a fost însă doar o mascaradă, o "spălare de teren", reţinea, din nou, procurorul DIICOT.

În anii 2003-2005, la anchetele desfăşurate de procurorii Ovidiu Naghi şi apoi Saşa Cercel, Tăutu declarase că, deşi n-a cerut terenul, a vândut o parte din el, cu doar 500.000 lei, unui anume Constantin Selegean, care a declarat şi el că semnarea contractului a avut loc "în biroul senatorului Nistor Bădiceanu" (foto) (n.r. - de la PNŢCD, între timp decedat). Apoi, ciudat, Tăutu l-a pus pe aşa-zisul cumpărător să doneze terenul către Mănăstirea Ursulinelor.

Procurorii nu au stabilit mobilul "donaţiei" şi nici unde a ajuns terenul, adică cui l-ar fi "donat" sau l-ar fi vândut mai departe călugăriţele Ursuline. Rămâne o supoziţie că beneficiarul final a fost chiar senatorul ori cineva din familia sa, mai ales că Bădiceanu era apropiat catolicilor prin soţia sa, Şarolta, de etnie maghiară.

Kapy Ştefan, stăpân pe Ştefan cel Mare

În timpul anchetei, procurorii au descoperit că şi fostul viceprimar Kapy Istvan s-a învârtit, prin soţie, de un teren pe bulevardul Ştefan cel Mare, profitând de faptul că Sterian a falsificat un titlu de proprietate eliberat în 1996 pe numele lui Nicolae Şuşman, rănit la Revoluţie. Acesta a fost împroprietărit legal cu un hectar de teren arabil, împuternicindu-l pe fratele său, Vasile Şuşman, să-l vândă. Titlul a fost însă ridicat de la Primărie de Sterian, care "l-a modificat grosolan" (observaţia procurorilor), adăugând în el alte nouă terenuri.

Dintre acestea, două parcele le-a vândut lui Bacskai Margareta şi lui Fodor Imre, interpuşi ai viceprimarului Kapy Istvan, la anchetă topograful declarând: "Terenul de pe Ştefan cel Mare l-am vândut de formă lui Bacskai Margareta şi lui Fodor Imre, rude ale viceprimarului Kapy Ştefan, astfel încât el a rămas în proprietatea dispensarului medical pe care ulterior l-a cumpărat soţia susnumitului. La cererea viceprimarului am acceptat şi am introdus în acest titlu de proprietate (n.r. - emis pe numele Şuşman) numerele topo false". Evident, însă, nici fostul viceprimar UDMR nu a fost chemat în faţa procurorilor...

Doamnei prorector

Tot în 1996, Sterian a falsificat titlul de proprietate emis pe numele Varga Etel, introducând în el încă 9.000 mp de teren din intravilanul municipiului Oradiei şi al comunei Oşorhei. Apoi, cu o procură ca din partea titularei, Sterian a vândut o parcelă de 1.314 mp Mariei Leuca (soţia prorectorului Teodor Leuca, de la Universitate), cu doar un milion de lei.

Un al doilea fals, asupra aceluiaşi titlu, Sterian l-a făcut în anul 2000, ridicând suprafaţa de teren (după ce deja vânduse din el) la 9.300 mp. Cu actul astfel modificat, Sterian l-a l-a legalizat la notarul Igna în vederea unei noi utilizări. Numai că n-a mai apucat să-l folosească încă o dată, tocmai pentru că procurorii l-au descoperit la percheziţie. Ulterior, la audieri, topograful avea să declare: "Recunosc că am falsificat titlul de proprietate, dar la cererea Comisiei de la Primărie, care a motivat că ar dori ca aceste terenuri să ajungă în proprietatea altor persoane, apropiate membrilor Comisiei". Persoane pe care Sterian nu le-a numit, dar despre care nici procurorii n-au fost curioşi să afle cine erau!

Intermediari pentru Maghiar & Filip

Dacă în situaţia de mai sus profitorii au rămas anonimi, în altele identitatea lor e clară. Este şi cazul celor care au avut de câştigat de pe urma titlului de proprietate falsificat de Sterian pe numele Erdodi Ludovic. Aparent, acesta primea 7.200 mp de teren în Dealul Viilor (pe străzile Graurilor şi Făcliei), dar în realitate pământul n-a rămas la el. Pe 5 mai 1996, pe baza unei împuterniciri falsificate ca din partea titularului, dar legalizate de notarul Gheorghe Igna, Sterian a vândut o parte din terenuri către foşti colegi ai săi de la unitatea de grăniceri, precum şi coloneilor Decebal Colceru, Viorel Vicaş şi Traian Segărceanu (toţi trei medici militari), pe sume nesemnificative. Mai târziu, când topograful avea să fie trimis în judecată, unii din aceşti medici aveau să-şi arate recunoştinţa, ajutându-l pe Sterian cu certificate din care reieşea că acesta are probleme psihice şi, deci, n-ar putea fi judecat.

Tot din terenurile atribuite teoretic lui Erdodi, Sterian i-a vândut o parte altui coleg ofiţer, Aurel Stroe. Iar numele acestui Stroe, pe care pentru scurt timp procurorii l-au şi învinuit de complicitate la înşelăciune (până când tot ei au constatat că fapta s-a prescris), este la fel de important. Motivul? În 1996, Sterian i-a fabricat şi lui Stroe un titlu de proprietate pentru 1,27 hectare din cartierul Podgoria, pe care în 1997 acesta le-a "revândut" lui Aurel Giurcă şi Andrei Luncan (ambii directori din Primărie), precum şi Marioarei Maghiar (soţia fostului rector Teodor Maghiar) şi Valeriei Filip (soţia fostului primar Petru Filip). Cele două femei au plătit, cum era de aşteptat, o sumă de nimic: doar 2 milioane de lei, faţă de 700 de milioane cât era, potrivit anchetatorilor, valoarea reală a celor 10.000 mp de teren "cumpărat".

Cum anume a avut loc această tranzacţie, în ce a constat şirul de fraude şi de ce a trebuit ca Valeria Filip şi Marioara Maghiar să fie chemate cu Poliţia la Tribunal, ca să dea declaraţii în faţa judecătorului, puteţi citi în următorul număr al BIHOREANULUI.

PROCUROR ACOPERITOR
Cu jumătăţi de măsură

Până în anul 2003, când infracţiunile de fals şi înşelăciune ale "Colonelului" Marin Sterian erau cercetate de procurorul Ovidiu Naghi, acesta a pus sub învinuire şi o parte din beneficiarii falsurilor. Au fost audiaţi ca învinuiţi, de pildă, juristul şef al Primăriei, Bogdan Traian, Saveta şi Viorel Micula, cumpărători din Primărie (ca de exemplu Lucia Roiti) sau de la Oficiul de Cadastru (Minel Ghincea). Pe parcursul anchetei, însă, când valoarea prejudiciului produs municipiului Oradea a depăşit echivalentul a 200.000 euro, procurorul a trebuit să-şi decline competenţa către Parchetul Curţii de Apel, unde cazul a fost preluat de procurorul Octavian Crişan. Iar acesta, în loc să-l elucideze în cele mai mici detalii, a fost interesat mai degrabă să-l dilueze, astfel că nici nu a mai luat declaraţii aşa-zişilor cumpărători.

Şi mai grosolan a procedat Crişan faţă de notarii Gheorghe Igna şi Ilie Drăgoiu. Deşi aceştia au legalizat împuterniciri falsificate de Sterian şi au autentificat titluri de proprietate pe care modificările erau primitive, deci uşor de identificat, Crişan i-a scos basma curată. Astfel, el a consemnat că "în legătură cu faptele penale pentru care a fost verificat (n.r. - deci nu cercetat) notarul public Drăgoiu Ilie, se constată că acestea nu există, întrucât în toate cazurile Sterian Marin s-a prezentat la notar în baza unor procuri autentificate", iar "în legătură cu faptele penale pentru care a fost verificat notarul Igna Gheorghe, există un dubiu că acestea au fost comise"!

Acelaşi Crişan (între timp pensionat) a falsificat grosoloan starea de fapt, în 2003 scriind într-o rezoluţie că "toate aceste fapte au fost comise în anul 1996, iar conform articolului 122 al 1 lit d Cod Penal, termenul de prescripţie de 5 ani s-a împlinit în anul 2001". De altfel, ulterior, procurorul DIICOT Nicolae Bonchiş a şi notat peste rezoluţia lui Crişan menţiunea "Da' de unde!", arătând că multe infracţiuni au fost comise de notarii lui Sterian şi după 1996, până în 2001, astfel că prescripţia urma să intervină abia în 2006.

"OMUL LEGII"
Procuror profitor

Un alt beneficiar de teren la preţ simbolic a fost procurorul Alin Leucea (foto), în urma falsificării de către "Colonelul" Sterian a două titluri de proprietate, emise în 1994. Este vorba de TP 120, pe numele Ghiţ Floare, pentru 3.000 mp, teren despre care aceasta avea să declare la anchetă că nu l-a cerut, precum şi de TP 125, emis pe numele Miculiţă Cornelia, tot pentru 3.000 mp. "Titlurile au fost emise în fals", a reţinut procurorul DIICOT Nicolae Bonchiş, fără a fi remarcat legătura dintre femei, ce putea fi făcută tot pe baza declaraţiei lui Sterian.

El arăta că ambele titluri i-au fost date de o rudă a lui Miculiţă (care era, la rându-i rudă cu Ghiţ Floare), şi anume Tirla Cornelia, angajată la Oficiul de Cadastru. Declarând că aceasta i-a dat titlurile tocmai spre a le falsifica, Sterian explica la anchetă că nu o putea refuza pe funcţionara de la Cadastru: "Având în vedere că în activitatea mea mă întâlneam des cu aceasta, putea să mă obstrucţioneze pe viitor".

Cert este că terenul de 3.000 mp n-a rămas nici la Ghiţ, nici la Miculiţă, ci a ajuns la procurorul Leucea, care l-a cumpărat cu modesta sumă de 6 milioane de lei, deşi valoarea sa reală avea să fie stabilită la 210 milioane.

ALBA-NEAGRA
"Colonelul" Primăriei

Dosarul lui Marin Sterian, care în perioada 1992-2001 activase ca topograf în Comisia funciară din Primărie, a fost plimbat trei ani între Parchetul local, Parchetul Curţii de Apel Oradea şi Secţia Militară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii civili invocau faptul că până în 1998 Sterian fusese ofiţer activ, astfel că faptele sale erau de competenţa procurorilor militari. La rându-le, aceştia motivau că deşi Sterian a fost ofiţer la grăniceri, faptele sale fuseseră săvârşite la Primăria Oradea, care este o instituţie civilă, astfel că el trebuia să fie anchetat de procurorii civili. De asemenea, precizau magistraţii militari, Sterian a continuat să fie angajat al Primăriei şi după 1998, anul când el a fost trecut în rezervă. Rezultatul acestui ping-pong a fost că s-au scurs trei ani degeaba, grăbindu-se astfel scurgerea termenului în care faptele penale ale inculpatului pot fi prescrise.

La tergiversarea procesului a contribuit şi efortul de a se demonstra că Sterian ar fi bolnav psihic, astfel încât alţi trei ani dosarul a stagnat la Tribunalul Bihor pe motiv că acesta avea acte medicale ce atestă asemenea suferinţe. Niciun magistrat n-a vrut să observe, însă, că adeverinţele medicale erau bazate pe diagnostice stabilite de medici militari, precum colonelul doctor Decebal Colceriu, care fuseseră "împroprietăriţi" cu terenuri tocmai de către pacientul-inculpat. Şi care, prin "nebunia" atribuită inculpatului, îşi păstrau terenurile pe care au ajuns proprietari prin ilegalităţi...