URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
25 Februarie 2011, 09:34

Lecţia de comunism: Misteriosul donator al Direcţiei de Asistenţă Socială e un veteran comunist

Lecţia de comunism: Misteriosul donator al Direcţiei de Asistenţă Socială e un veteran comunist COMUNIST PÂNĂ LA MOARTE. La cei 86 de ani, orădeanul Gavril Czibulak e în continuare comunist convins. La loc de cinste ţine într-o cutie fotografiile şi distincţiile primite în acea perioadă. Cea mai dragă e de "serie mică", primită în 1952, cu ocazia împlinirii a 5 ani de la înfiinţarea Republicii. "Nu-mi pare rău de perioada aia. Dacă m-aş mai naşte o dată, tot de acolo aş începe", spune bătrânul
Lecţia de comunism: Misteriosul donator al Direcţiei de Asistenţă Socială e un veteran comunist AMINTIRI. Dacă azi e un solitar, Czibulak se mândreşte că, în urmă cu jumătate de secol, sute de oameni îl aplaudau la discursuri, la sărbători precum 1 Mai sau 23 August. "De obicei vorbeam liber. Aveam fiţuici, dar nu citeam. Nu ştiam să vorbesc dacă nu aveam o "legătură" cu publicul", zice pensionarul
Lecţia de comunism: Misteriosul donator al Direcţiei de Asistenţă Socială e un veteran comunist AMINTIRI. Dacă azi e un solitar, Czibulak se mândreşte că, în urmă cu jumătate de secol, sute de oameni îl aplaudau la discursuri, la sărbători precum 1 Mai sau 23 August. "De obicei vorbeam liber. Aveam fiţuici, dar nu citeam. Nu ştiam să vorbesc dacă nu aveam o "legătură" cu publicul", zice pensionarul
Lecţia de comunism: Misteriosul donator al Direcţiei de Asistenţă Socială e un veteran comunist AMINTIRI. Dacă azi e un solitar, Czibulak se mândreşte că, în urmă cu jumătate de secol, sute de oameni îl aplaudau la discursuri, la sărbători precum 1 Mai sau 23 August. "De obicei vorbeam liber. Aveam fiţuici, dar nu citeam. Nu ştiam să vorbesc dacă nu aveam o "legătură" cu publicul", zice pensionarul
Lecţia de comunism: Misteriosul donator al Direcţiei de Asistenţă Socială e un veteran comunist ULTIMA SCRISOARE. Pentru bătrânul Czibulak, una din cele mai dureroase amintiri legate de perioada comunistă e o epistolă dramatică (facsimil) trimisă de fiul său, Ştefan. Acesta bănuia că va fi executat de Securitate şi îşi ruga sora să nu-i dea fetiţa la orfelinat când el va fi mort. "Sunt nevinovat, dar situaţia politică actuală cere un exemplu care să bage groaza în oameni. Va fi o înscenare monstruoasă. Te rog, ca ultimă dorinţă, să fii mamă pentru copilul meu, să-i spui cât am iubit-o amândoi. Azi dimineaţă m-am despărţit de ea. Cea mai dureroasă despărţire...", scria Ştefan
Lecţia de comunism: Misteriosul donator al Direcţiei de Asistenţă Socială e un veteran comunist Gavril Czibulak se mândreşte cu faptul că a absolvit Şcoala Superioară de Partid Ştefan Gheorghiu printre cei mai buni. "Am terminat cu diplomă de merit", spune bătrânul, care, după absolvire, a predat aici o perioadă ca asistent
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În urmă cu câteva săptămâni, şeful Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, Szarka Arpad, anunţa fapta lăudabilă a unui orădean de 86 de ani care, aflând de situaţia vitregă prin care trece instituţia, a donat acesteia 40.000 de lei, adică 400 milioane de lei vechi. Gestul este unic în Bihor şi cu atât mai interesant cu cât a fost făcut de un... veteran comunist.

BIHOREANUL vă dezvăluie impresionanta poveste a orădeanului Gavril Czibulak, fost director al Şcolii de Partid din Oradea, care a acceptat să renunţe la economiile sale în vreme ce, lovită de recesiune, DGASPC îşi externalizează serviciile şi cere ajutor de la oamenii cu dare de mână, pentru că banii de la stat nu îi mai ajung.

Marea recesiune

"M-am născut într-o familie de muncitori cu 7 copii şi am trăit mizeria şi grozăviile crizei economice dintre 1929 şi '33", îşi începe istorisirea Gavril Czibulak. Situaţia era aprigă. Băncile dădeau faliment pe rând, fabricile se închideau, preţurile explodau, iar şomajul crescuse la 25%.

"Se urmărea încasarea a cât mai mulţi bani de la populaţie. Guvernul de atunci a luat împrumut de la nişte bănci franceze, care au trimis în ţară doi inspectori ce aveau drept de control asupra Guvernului. Cam aşa cum se întâmplă acum cu FMI, dar şi mai şi. Sectoarele economice au fost subordonate, totul era monopol de stat", povesteşte bătrânul. Ţăranii erau pur şi simplu jefuiţi. De pildă, în vreme ce o cutie de chibrituri costa 2 lei, ei vindeau ouăle la oraş la un preţ de patru ori mai mic.

Familia lui Czibulak a trecut cu greu de criză. Tatăl era şomer şi muncea cu ziua pe unde apuca. "Trăiam într-o mizerie extraordinară. Umblam pe ger, fără pantofi, pe jos până la şcoală, iar când ajungeam eram fericit. Podeaua era dată cu motorină, dar era cald", povesteşte el. Mai bucuros era de Crăciun, când familiile înstărite ori organizaţiile bisericeşti făceau cadouri celor săraci, iar printre bomboane, nuci şi mere, copiii desculţi primeau şi încălţări.

Ajutor pentru stat

Cu asemenea amintiri în minte, când anul trecut a aflat din presă că DGASPC Bihor o duce rău, nea Czibulak n-a stat mult pe gânduri. Şeful Direcţiei, Szarka Arpad, făcea apel la firme care pot ajuta cu donaţii cât de mici, deoarece bugetul instituţiei se strâmtorase şi începuseră să apară probleme în aprovizionare şi acoperirea nevoilor copiilor. Impresionat, şi având ceva bani puşi deoparte din pensie, Czibulak a mers la DGASPC şi a donat 40.000 de lei!

08-Szarka-Arpad.jpgA fost un şoc pentru conducerea instituţiei, care în primă fază nici n-a ştiut cum să-l trateze. "Gestul dumnealui e unul plin de generozitate şi l-am apreciat. Ne-am temut însă să nu aibă probleme cu familia, dar până la urmă, după multe discuţii, am ajuns la concluzia că într-adevăr doreşte să doneze şi ne-am dus la notar. Am insistat să precizeze dacă vrea să facem ceva anume cu aceşti bani, dar a spus că are încredere în noi", povesteşte managerul DGASPC, Szarka Arpad (foto).

Bătrânul povesteşte că era convins în iniţiativa sa. "De-a lungul anilor am auzit multe despre copiii orfani şi am fost şi eu să-i văd. Întindeau pur şi simplu mâinile către mine, se vedea că le lipsea dragostea părintească. Dacă nu aş fi avut 86 ani, aş fi luat cel puţin un copil de care să am grijă", explică bătrânul. Nu mai e "în putere", aşa cum era în urmă cu mai bine de jumătate de veac. Căci cândva a fost om "mare"...

Fanul lui Pătrăşcanu

Slovac de origine, Czibulak îşi raportează existenţa la ziua de 23 august 1944, când guvernul Mareşalului Antonescu a fost răsturnat şi România s-a "rupt" de alianţa cu Germania nazistă, ajungând sub influenţa URSS. Pe atunci avea doar 20 de ani şi s-a ferit de război. "În prealabil se făcea instrucţie premilitară. Imediat după 23 august, autorităţile hortiste ne-au zis "no, mâine plecăm în patria mumă". Aşa că am dezertat. Înainte de plecarea pe front, am fost cazaţi vreo 3 nopţi în Palatul Ullman. În pod erau nişte sticluţe de diferite culori, le-am pus într-un coş frumuşel şi am reuşit să trec de poartă, spunând că un inspector m-a trimis să i le duc acasă. Am fugit şi m-am întâlnit cu doi români care, de asemenea, nu voiau să plece pe front şi ne-am ascuns în hornul unei construcţii din Seleuş", povesteşte bătrânul.

legitimatie utc.JPGDupă război, Gavril a fost între membrii fondatori ai Tineretului Progresist şi apoi ai Uniunii Tineretului Comunist. În ‘45 era repartizat la Regionala UTC la Satu Mare, după care din ‘46 a făcut armata la Oradea, la Regimentul 10 Grăniceri. Un an mai târziu a fost trimis la Şcoala Superioară de Partid Ştefan Gheorghiu, pentru câteva luni. Acolo i-a cunoscut pe celebrul Paul Niculescu (devenit ulterior şi Mizil), înalt demnitar comunist, responsabil cu propaganda, şi pe Lucreţiu Pătrăşcanu, pentru care are încă un adevărat cult. "Pătrăşcanu ne-a predat Istoria României. A fost un om foarte inteligent, bine pregătit. Era foarte documentat, iar Gheorghiu Dej a inventat fel şi fel de critici la adresa lui. L-a acuzat că e naţionalist. L-a ţinut nevinovat la închisoare, doi ani, după care a ordonat împuşcarea sa în curtea închisorii, fără nicio judecată", spune moşul. "L-a omorât din invidie, nu cumva să-i ia locul"...

Reîntors în oraşul de pe Criş, prin '47, a refuzat să emigreze în Cehoslovacia, deşi ofertele erau tentante. "Am simţit că e nevoie de mine aici, mai ales că trebuia să înfiinţăm organizaţii în tot judeţul. Cunoşteam bine limba română, ceea ce era un avantaj, că erau mulţi evrei şi maghiari, dar puţini români", afirmă el.

Bunul gospodar

Czibulak la 40 de ani.JPGCariera lui Czibulak (foto) a înflorit după 1948, când a devenit secretar judeţean al Partidului Comunist pe probleme de agricultură. Cum din ‘49 a început colectivizarea, de lucru a fost. Prima comună în care a avut "mare succes cu convingerea populaţiei" a fost Mădăras.

Dacă prin alte zone lămurirea se făcea cu pistolul, el susţine că în Bihor ţăranii au fost receptivi. "Am reuşit să conving lumea. După doar două şedinţe, la Mădăras oamenii mi-au zis că nu trebuie să umblăm după ei. Au înţeles că era mult mai avantajos să facă agricultură pe suprafeţe întinse şi să folosească maşini".

Nu peste mult timp, a ajuns şi în Maramureş, pe funcţie mare: înlocuitor al primului secretar, care fusese detaşat. La fel ca alţi lideri comunişti, ţinea peste tot discursuri ca să-i convingă pe oamenii de rând că regimul nu contravine democraţiei, ci dimpotrivă: în vreme ce alte partide serveau interesele "exploatatorilor", Partidul Comunist apărea ca apărătorul tuturor, şi al muncitorilor, şi al ţărănimii, şi al intelectualităţii progresiste.

08-diploma.jpgNici nu e de mirare că în ‘52 orădeanul a ajuns din nou la Ştefan Gheorghiu, unde a rămas doi ani. Pe lângă faptul că s-a remarcat printre cei mai buni, a şi predat o perioadă ca asistent: "Am terminat cu diplomă de merit (foto) şi am fost oprit prima dată la catedra de Filozofie. Pe urmă, am ţinut şi eu lecţii, cum au ţinut şefii catedrei, despre principiile şi metodele muncii de partid şi de stat", spune el înflăcărat.

Comunist mândru

Din '58 până în ‘66, Czibulak a fost directorul Şcolii de Partid din Oradea, care avea sediul în locul actualului liceu Aurel Lazăr. A părăsit postul abia după ce, chemat de Mizil la o "raportare" în Capitală, a fost întrebat ce părere are despre un articol publicat în revista teoretică a Comitetului Central despre crearea pieţei comune a statelor socialiste, CAER. A făcut "păcatul" să se pronunţe pro, citând un articol semnat de Hruşciov, secretarul general de atunci al Partidului Comuist Sovietic. Ceauşescu tocmai ajunsese la putere, partidul era în faza distanţării de Moscova, iar în dezbateri aprinse se afla planul Valev, prin care URSS încerca să impună sateliţilor un acord de diviziune a activităţilor economice, ce rezerva României o poziţie dezavantajoasă.

"Mizil i-a întrebat pe ceilalţi cine ce părere are. "Tovarăşul Czibulak a dat dovadă de miopie politică". "El nu şi-a dat seama că aceste idei contravin principiilor independenţiei şi suveranităţii naţionale a României"... M-au făcut cu ouă şi oţet, iar la pauză toată lumea s-a depărtat de mine ca şi cum aş fi fost lepros", relatează orădeanul. Episodul a avut, nu peste mult, o continuare şi la Oradea, la consfătuirea colectivului ideologic. În timpul şedinţei, în care trebuiau condamnate ideile privind aşa-zisa "accelerare a construcţiei comuniste", un instructor de la Comitetul Central l-a întrerupt din discurs, acuzându-l că e în contradicţie cu linia partidului. "Am zis că dacă tot timpul aşa am fost, nu am ce căuta aici, să vină să mă ia Securitatea! Şi am ieşit"...

Totuşi, Czibulak susţine că niciodată nu a fost anchetat de Securitate, nu a semnat angajamente şi nici nu a turnat. La scurt timp, însă, a fost trecut pe linie moartă, ca director adjunct la Cabinetul de partid, pentru ca în ‘75 să iasă la pensie, bolnav cu plămânii. "În tinereţe, am lucrat în mediu cu acid sulfuric, la Fabrica de Bere, iar plămânul drept era distrus", explică el.

Era mai bine

Privind retrospectiv, Czibulak e convins că era mai bine pe vremea comuniştilor, pentru că, de bine de rău, oamenii aveau de lucru, iar ţăranii o duceau bine. Atât doar că armonia a fost distrusă de neaveniţi puşi în funcţie de Ceauşescu care "nu aveau nimic cu munca ideologică", dar în schimb au comis atrocităţi. Lucrurile s-au stricat, crede omul, când la conducerea Securităţii a ajuns generalul Pacepa, mâna dreaptă a dictatorului: "Treptat, politica s-a schimbat. Elementele dubioase reacţionare au fost promovate".

Cert este că, la 21 de ani de la căderea regimului, nea Czibulak a rămas comunist. E de părere că, la fel ca înainte de război, România şi alte ţări sunt controlate de FMI şi Banca Mondială. Iar dintre toţi preşedinţii "democraţi", doar pe Iliescu, şi el fost lider comunist, îl apreciază. "El e politicianul care nu a furat din averea statului", argumentează bătrânul, adăugând: "Poporul român a dat oameni talentaţi şi oameni de ştiinţă. Să nu se confunde păcatele tagmei jefuitorilor care experimentează azi din plin pe poporul român!".

Îşi caută tovarăş

Adus în cotidian, bărbatul nins de vreme devine şi mai trist. Se simte abandonat, are o mie de probleme, iar în al 87-lea an de viaţă amintirile i se împletesc tot mai des cu gândurile negre şi cu teama că în orice lucru mărunt se află o conspiraţie. Soţia lui a murit în urmă cu câţiva ani, în spital, iar el povesteşte tuturor că a fost "lichidată" de "elemente" care nu o dată l-au "vânat" şi pe el.

Tristeţea îi e cu atât mai adâncă cu cât, dintre cei trei copii, doar doi, o fată şi un băiat, mai sunt în viaţă. Dar nici ei şi nici cei trei nepoţi nu îl prea vizitează. Despre băiatul mort, Ştefan, susţine că a fost omorât de Securitate la Arad, înainte cu o lună de Revoluţie. Era ghid turistic şi înfiinţase un club de drumeţii care nu era pe placul autorităţilor. "A vorbit prea mult contra regimului. Avea 50 de ani. L-au prins pe stradă cam cum prind hingherii câinii turbaţi şi l-au bătut de mai multe ori, ca să tacă!", exclamă el...

Apoi, şi capitalismul i-a adus numai belele. A pierdut două case din strada Gheorghe Doja şi, cu toate că de-a lungul anilor a reuşit să mai pună bani deoparte din vânzarea unor cărţi valoroase, opere de artă şi mobilier, acum locuieşte singur, într-o odăiţă sărăcăcioasă, undeva lângă Spitalul Judeţean. Mai are un apartament - pus pe numele unuia dintre nepoţi - în care locuieşte fiul rămas în viaţă, dar cu care nu se înţelege. "Deşi e un băiat inteligent, e prea laş şi e condus de nevastă", spune el cu amărăciune.

Aşa că, departe de familie, hrănindu-se doar din amintiri şi ideologii prăfuite, omul caută un străin care să-i ţină de urât şi să-i dea un pahar cu apă şi medicamente când face crize de inimă. Se laudă cu o pensie "destul de bună", de 1.500 lei, şi e convins că două persoane s-ar descurca din ea. "Am 87 de ani, dar eu mai vreau să trăiesc. Nu mi-e scârbă de viaţă. I-aş lăsa tot ce am acestei persoane care ar veni să stea cu mine: şi pensia, şi casa, şi 23.000 de lei la bancă", spune el. La cât de "capitalist" îşi prezintă oferta, va reuşi oare bătrânul comunist să îşi găsească un "tovarăş" cu care să se "solidarizeze"?


PENTRU COPII
Sponsorizaţi aici!

Şeful DGASPC Bihor, Szarka Arpad, îl caracterizează pe Gavril Czibulak ca fiind un om foarte activ şi informat, o adevărată enciclopedie vie, cu idei şi cu principii fixe, căruia îi place să împărtăşească tuturor reuşitele din perioada comunismului. Stă şi povesteşte ore în şir cu oricine îl ascultă. Impresionat de singurătatea şi povestea bătrânului, Szarka promite că va căuta soluţii pentru a-l ajuta. Şi, mai mult, va încerca să iniţieze, la nivelul Direcţiei, un serviciu de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice. "Experienţa arată că e nevoie de aşa ceva", afirmă managerul.

Potrivit lui Szarka, banii donaţi de Czibulak vor fi folosiţi pentru construcţia - pe 600 de metri pătraţi - a unui complex sportiv cu teren de fotbal, baschet şi chiar tenis de masă, în curtea Centrului de Plasament nr. 2 din strada Feldioarei. "Ideea fost aprobată în unanimitate de colegi. Am vrut să facem ceva care să rămână în urma gestului domnului Czibulak, mai ales că până acum Direcţia n-a reuşit să amenajeze un teren pe care copiii să facă mişcare, cu toate că sunt implicaţi în concursuri sportive şi au obţinut rezultate bune şi la competiţii internaţionale". Proiectul costă aproximativ 120.000 lei, diferenţa urmând să fie asigurată din alte sponsorizări.


HOŢ DE CAI
Ceauşescu, homosexual şi manipulator

08-ceausescu.jpgDeşi nu îşi exprimă foarte făţiş părerea proastă despre Nicolae Ceauşescu, orădeanul Gavril Czibulak îl acuză totuşi pe fostul dictator de atrocităţile comise prin Securitate şi de faptul că şi-a eliminat toţi concurenţii care ar fi putut să-i pună cariera în pericol. "Puţini ştiu, dar, prima oară, Ceauşescu a intrat la puşcărie nu ca şi comunist, ci, la 16 ani, ca hoţ de cai. A furat un mânz şi a primit 6 luni. În închisoare l-au educat, acolo a învăţat despre Marx şi Engel, că era un băiat sărac, dar inteligent. Cu toate că era bâlbâit, s-au ocupat mult de el", povesteşte orădeanul.

Eliberat, Ceauşescu a "prins" comunismul de la un cizmar îndoctrinat şi aşa a ajuns să împartă manifeste, pentru care a şi fost închis a doua oară. Ca o curiozitate, deşi povestea e mai puţin cunoscută publicului larg, Gavril Czibulak susţine că în cei 2 ani cât a fost în puşcărie a doua oară, Ceauşescu ar fi întreţinut chiar relaţii homosexuale cu alt viitor şef al partidului, Gheorghe Gheorghiu Dej, cu care stătea în aceeaşi celulă.

"Mi-au povestit tovarăşi care erau în închisoare şi cunoşteau... E un lucru real că în închisori homosexualitatea se dezvoltă, mai ales când vine vorba de oameni tineri. Ceauşescu s-a împrietenit bine cu Gheorghiu Dej şi au ajuns să aibă o cameră împreună... Totul s-a întâmplat în perioada războiului, înainte de 23 august. Dej l-a susţinut pe Ceauşescu apoi", afirmă Czibulak.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
5 Comentarii
@timea
:)) vezi ca l-ai omis tocmai tu, pe kiss, depanatorul parvenit (stii el si altii cum) seful ungurilor... rusinica, timea neini....
Postat 27 Februarie 2011, 22:54 de udemereu
De acord
De acord cu Timea ca dl.Czibulak så primeascå titlul de CETATEAN DE ONOARE al municipiului Oradea. In legatura cu afirmatia lui "radar" ca de ce nu e mai bine acum? raspunsul meu este:depinde din ce grup social faci parte:a celor care au muncit o viata si muncesc si acum in mod cinstit si sant acum la limita existentei sau a celor care s-au imbogatit peste noapte,numai ei stiu cum, iar acum sfideaza tot ce este pozitiv in societate,de ex cei care si-au construit palate cu turnulete.
Postat 26 Februarie 2011, 10:26 de cristioreanul
tinerii au nevoie de batrani
felicitari pentru articol! emotionant cum cei intelepti stiu sa ne dea lectii de viata! sa va dea Dumnezeu sanatate si o batranete binecuvantata, nenea Czibulak! bunicii trebuie sa fie prezenti in educatia nepotilor, trebuie sa ne ocupam sa cei trecuti prin viata pentru a asigura educatia tinerei generatii. cati dintre directorii marilor firme de stat din oradea se implica in astfel de cauze??? tomulescu, filip, ghilea, mihai bar - din banii lor propriu au facut candva ceva pt copiii sau batranii nostri??!?!?! propun ca dl. Czibulak sa primeasca titlul de CETATEAN DE ONOARE al Oradiei! sunteti de acord cu mine?
Postat 25 Februarie 2011, 20:03 de Timea
@cristioreanu
de ce e nu e mai bine acum ? pai, ma baiatule, esti chiar atat de naiv ?
Postat 25 Februarie 2011, 11:20 de radar
DA
Felicitåri jurnalistei Elena Marinescu pentru articolul scris in legatura cu Gavril Czibulak si felicitåri Bihoreanului cå la publicat.Asemenea oameni ca G.Czibulak au fost si mai sånt inca in Romania.Pacat ca nimeni nu are curajul sa scrie despre ei sau sa publice ce se scrie despre ei.Cu atat mai importanta este aparitia acestui articol in Bihoreanul.Este dureros ca actualul sistem politic ii aduce pe majoritatea oamenilor la disperare si ii face sa regrete sistemul comunist.Oare nu se poate face nimic pentru ca nimeni sa nu regrete sistemul politic de dinainte de 1990?
Postat 25 Februarie 2011, 10:35 de cristioreanul
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON