Canalizare la tot cartierul!

După ce a investit peste 17,7 milioane de euro în extinderea cu circa 140 de kilometri a reţelelor de canalizare, Compania de Apă Oradea (CAO) s-a trezit că sistemul zace nefolosit.

Mai bine de jumătate din familiile care locuiesc pe străzile unde a fost introdusă canalizarea evită să încheie contract cu CAO. Preferă să deverseze mizeria în fose septice sau, mai rău, în canalizarea pluvială...

"Aveţi canalizare?"

În ultimele săptămâni, agenţii Poliţiei Comunitare au împărţit sute de somaţii orădenilor care locuiesc la case, străzile unde a fost introdusă canalizarea de curând fiind prioritare. Cei care nu au fost acasă au găsit somaţiile în cutiile poştale sau lipite pe uşă. Ordinul e limpede. "În conformitate cu Normele Europene de Mediu, aveţi obligaţia să vă executaţi lucrările de racordare a instalaţiilor interioare, la reţeaua de canalizare existentă pe proprietatea dumneavoastră. Dacă nu aveţi instalaţii interioare, se impun demersuri pentru realizarea acestora", se menţionează în text.

Somaţia prevede inclusiv un termen limită. Data de 22 decembrie "dacă timpul este favorabil şi dumneavoastră dispuneţi de fondurile necesare", respective 20 ianuarie 2010 dacă vine brusc iarna sau proprietarul nu are acum banii necesari. Ca să fie siguri că vor fi luaţi în serios, poliţiştii promit că vor verifica din 10 în 10 zile stadiul lucrărilor. Conform unui comunicat al Primăriei, orădenii care nu se conformează riscă amenzi între 500 şi 1.000 de lei, iar firmele între 1.500 şi 2.000 de lei.

Civilizare cu de-a sila

Ovidiu Gavra (foto), directorul CAO, spune că nu a avut de ales şi a trebuit să ceară ajutorul poliţiştilor. "Compania a făcut eforturi mari şi a extins reţelele în Velenţa şi Oncea, iar lumea nu se racordează. În Ioşia, oamenii preferă să trăiască cu fosă septică şi să crească pui şi porci, ca la ţară". Directorul spune că orădenii cărora CAO le-a adus racordul la limita proprietăţii se pot lega la reţea fără bătaie de cap. "Acolo unde am dus reţea nouă am simplificat procedura la maxim. Nu mai e nevoie de bani cheltuiţi şi de o documentaţie stufoasă, ci doar de o cerere", zice directorul.

Chiar şi aşa, rezultatele se lasă încă aşteptate. Pe strada Dornei, de exemplu, din 70 de familii au încheiat contracte doar 20, pe strada Renaşterii au fost semnate doar 16 contracte din 39, iar pe Răspântiilor din 27 de proprietari de case numai 6 au renunţat la fosele septice. Şi lista ar putea continua cu exemple din tot oraşul...

"O prostie"

Deşi Poliţia Comunitară bate străzile, orădenii spun că nu se vor racorda la reţeaua de canalizare. "Mi-am făcut fosă septică, iar când se umple ori o golesc în grădină, ori chem vidanja şi duce mizeria. Dacă am fosă, de ce să mă oblige să mă leg la canalizare? E o prostie inventată doar ca să mai scoată Primăria un leu", reclamă un orădean. Bărbatul spune că racordarea la reţea l-ar costa o mulţime de bani, pe care nu-i are. "Sunt şomer din primăvară. Am altele pe cap", spune el cu năduf.

Răzvan Marian, patronul firmei de instalaţii Aquaraz, ştie că orădenii sunt speriaţi de cheltuieli. "Dacă şanţul e deja săpat, preţul pentru punerea unei conducte pe o distanţă de 10 metri, cât ar fi de la gard la casă, cu material cu tot, începe de la 500 de lei. Dacă trebuie săpat, dacă se pune instalaţie şi în casă sau sunt şi alte lucrări de făcut, normal, va fi mai scump", spune Răzvan. Instalatorul adaugă, însă, că mulţi orădeni refuză să se racordeze nu din sărăcie, ci din comoditate sau din zgârcenie. "Sunt oameni care şi-au pus dale în curte sau au betonat-o, aşa că e normal să nu mai vrea să spargă", zice specialistul.

Taxa pe canal

Argumentele de acest tip nu-i impresionează însă prea mult pe edili. "De bună voie sau cu de-a sila, va trebui să ne civilizăm. Dacă ne-a plăcut să intrăm în Uniunea Europeană, acum să ne placă şi standardele ei. În câţiva ani ar trebui să nu mai fie case neracordate la reţeaua de canalizare, nici măcar în Husasău, cu atât mai puţin în Oradea", spune directorul CAO, Ovidiu Gavra.

Conducerea municipalităţii a luat deja în calcul instituirea unei taxe speciale care să-i determine pe orădeni să se racordeze, după modelul taxei aplicate celor care nu au contracte de salubritate. "E clar că apa consumată în casă ajunge sub o formă sau alta tot în canalizarea oraşului. Mulţi şi-au tras ţevi direct la rigole sau la şanţurile de scurgere de pe marginea drumului, aşa că beneficiază şi ei de reţelele Companiei de Apă", spune Eduard Florea, directorul economic al Primăriei.

Viceprimarul Gheorghe Carp (foto) afirmă totuşi că s-ar putea să nu mai fie nevoie de taxă, pentru că în perioada următoare controalele în teren se vor intensifica. "Vom lăsa somaţii, vom îndemna orădenii şi, dacă va fi nevoie, vom da şi amenzi. Nu putem rămâne indiferenţi, pentru că în fond e vorba de sănătatea populaţiei", zice viceprimarul.

Rămâne de văzut câţi orădeni se vor lăsa convinşi, căci fiecare serviciu contractat în plus e o cheltuială suplimentară care se adaugă la facturile familiei. Care, oricum le-a adus bugetul în "budă"...

CHELTUIELI DE MILIOANE
Reţele cu prelungitor

În ultimii ani, Compania de Apă Oradea a investit bani grei în extinderea reţelelor de canalizare, pentru a ridica gradul de igienă şi confort al oraşului. Printr-un program ISPA au fost realizaţi 63,68 kilometri de canalizare, în valoare de 7,7 milioane euro, iar printr-un program BERD sistemul a fost completat cu alţi 7,5 kilometri, care au costat circa 1 milion de euro.

Ultimul program demarat de CAO valorează 9,1 milioane euro şi vizează amenajarea a încă 67,2 kilometri de canalizare. "După ce Compania de Apă a investit atâţi bani pentru a ne conforma standardelor de mediu ale UE, e aberant să ne trezim în situaţia că unii preferă să deverseze în rigolele de pe marginea străzii mizeria din WC", spune Ovidiu Gavra, directorul CAO. Mai ales că asta îi costă pe toţi orădenii...