Calul de dar nu se caută la dinÅ£i. AÅŸa ÅŸi-au spus ÅŸi orădenii care în 2004, când Primăria le-a oferit gratuit parcele pentru construcÅ£ia de case în Cartierul Tineretului, le-au acceptat cu bucurie. Cu timpul, mulÅ£i aveau să regrete, întrucât ani întregi n-au beneficiat nici măcar de un singur serviciu urban elementar.

În plus, terenul în sine e un pericol mortal, fiind contaminat cu deÅŸeuri din azbest care pot declanÅŸa boli pulmonare grave, până la cancer. Autorităţile au aflat asta abia săptămâna trecută, de la BIHOREANUL...

Generozitate electorală

În 2003 apărea Legea 15, privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea de locuinÅ£e. Potrivit acesteia, orice persoană între 18 ÅŸi 35 de ani care nu a deÅ£inut anterior o locuinţă ÅŸi nu avea pământ intravilan putea primi în folosinţă gratuită, de la primărie, un lot de 250-500 mp, pentru a-ÅŸi construi o casă, singura obligaÅ£ie fiind să înceapă lucrările în termen de un an de la intrarea în posesie.

Åžefii Primăriei Oradea au intuit imediat potenÅ£ialul electoral al legii, astfel că în câteva luni au ÅŸi identificat amplasamentul care să fie oferit în baza Legii 15: o suprafaţă aflată în spatele păduricii de la ieÅŸirea din oraÅŸ spre OÅŸorhei, folosită până atunci, cu consimţământul tacit al autorităţilor, ca depozit pentru tot felul de reziduuri industriale.

Momiţi şi uitaţi

DeÅŸi iniÅ£ial anunÅ£ase că oferă 400 de loturi a câte 250 mp, Primăria a atribuit în 2004 doar 73 de parcele, iar în 2007 alte 197, deoarece pământul era deÅ£inut în cotă indiviză cu mai multe persoane fizice, iar procesul de sistare a indiviziunii a durat. FericiÅ£ii posesori erau asiguraÅ£i că viitorul Cartier al Tineretului va fi conectat în cel mai scurt timp la reÅ£eaua de canalizare a oraÅŸului ÅŸi la cea electrică, dar ÅŸi că li se vor amenaja drumuri. Însă, de îndată ce edilii s-au văzut cu un nou mandat, peste promisiuni s-a aÅŸternut praful.

Primăria ÅŸi-a mai amintit de ele doar înainte de alegerile din 2008, când s-a organizat o licitaÅ£ie pentru introducerea apei ÅŸi a canalizării. Åžeful Compartimentului AchiziÅ£ii al Companiei de Apă, Radu CiursaÅŸ, singurul care a bălmăjit o explicaÅ£ie, încerca să justifice decalajul mare dintre atribuirea parcelelor ÅŸi începerea lucrărilor prin faptul că "a trebuit să refacem proiectele, căci e o zonă specială, unde funcÅ£ionează Uzina de Apă, ÅŸi trebuia să luăm măsuri speciale de protecÅ£ie sanitară".

Otravă "sub preş"

După 2008, zona a fost dotată cu apă ÅŸi canalizare, precum ÅŸi cu stâlpi pentru iluminatul public, nu însă ÅŸi cu drumuri ori reÅ£ele de energie termică, ceea ce a făcut ca mulÅ£i orădeni să renunÅ£e la parcelele primite sau să vândă construcÅ£iile începute.

La aceste neajunsuri se adaugă, însă, o problemă cu adevărat gravă, de care oamenii nici nu aveau idee: încă din anii '90 zona a fost intens poluată cu deÅŸeuri din azbest, un material folosit pentru izolarea termică ÅŸi electrică a clădirilor, dar interzis prin lege din 2005, deoarece este extrem de toxic, chiar ucigător, provocând distrugerea Å£esuturilor plămânilor ÅŸi favorizând apariÅ£ia cancerului.

BIHOREANUL a aflat despre existenÅ£a deÅŸeurilor din întâmplare, de la un inginer al CAO, care relata că o colegă fusese dată afară tocmai din pricina neregulilor constatate la proiectul pentru Cartierul Tineretului. "Proiectul fusese făcut ca ÅŸi cum amplasamentul ar fi fost nivelat la aceeaÅŸi cotă. Pe teren însă erau cantităţi uriaÅŸe de deÅŸeuri de la fosta fabrică de azbociment, depozitate acolo în anii '90. Mutarea lor ar fi costat mult, iar banii nu erau prevăzuÅ£i în proiect. Pentru că a pus această problemă, femeia a fost dată afară", a declarat inginerul, adăugând: "Când mergeam acolo pe ÅŸantier, nu puteam sta mult, fiindcă simÅ£eam pe căile respiratorii o iritaÅ£ie puternică de la azbest".

Nimeni nu a ridicat însă vreodată problema în mod oficial, astfel că deÅŸeurile nu au fost mutate, ci lăsate în continuare în acelaÅŸi loc. Chiar dacă pun în pericol sănătatea a 102 familii care, potrivit Primăriei, ÅŸi-au finalizat deja casele, precum ÅŸi a altor 66 care sunt pe cale să încheie lucrările!

Morman mortal

Dată fiind gravitatea situaÅ£iei, BIHOREANUL a cerut AgenÅ£iei de ProtecÅ£ia Mediului să facă verificări la faÅ£a locului. MarÅ£ea trecută, însoÅ£iÅ£i de două inginere, reporterii au "măturat" zona în lung ÅŸi în lat, descoperind la extremitatea dinspre Uzina de Apă a cartierului un adevărat munte de reziduuri, atât sub formă de plăci, cât ÅŸi de pulberi pe care doar umezeala provocată de ploile recente le Å£inea compacte. Cel mai probabil, restul terenului fusese nivelat cu buldozerele, iar reziduurile împinse spre marginea zonei, către Uzina de Apă.

"SituaÅ£ia e clară, nici nu e nevoie de analize complicate, se vede cu ochiul liber", a constatat una dintre specialistele APM, Adriana Calapod, la vederea deÅŸeurilor întinse pe circa 100 mp, în grămezi înalte de 4-5 metri. "Mostrele de sol prelevate pe teren vor fi trimise la AgenÅ£ia Regională din Cluj, întrucât aici nu dispunem de echipamentele necesare analizării lor. Pe de altă parte, vom informa DirecÅ£ia de Sănătate Publică, pentru că aici e vorba despre o problemă gravă de sănătate publică. Suntem surprinÅŸi, deoarece nimeni nu ÅŸtia, în instituÅ£ia noastră, despre această problemă", declara ulterior ÅŸeful APM Bihor, Ovidiu Dăescu (foto).

Aviz "din burtă"

Nici oficialii Primăriei nu aveau habar că terenurile oferite în urmă cu 7 ani pentru construcÅ£ia de case sunt contaminate. Fostul ÅŸef al AdministraÅ£iei Patrimoniului Imobiliar, Marcel BoloÅŸ (foto), s-a arătat chiar surprins. "La API nu ne-am ocupat de detalii tehnice. Tot ce ÅŸtiu e că terenul a fost în litigiu câÅ£iva ani, dar în cele din urmă am reuÅŸit să-l parcelăm ÅŸi să-l atribuim cu acte în regulă beneficiarilor".

Cât despre detaliile tehnice, alÅ£ii ar trebui să răspundă, doar că respectivii nu mai lucrează în Primărie. "Pentru Cartierul Tineretului s-a făcut un Plan Urbanistic Zonal de către DirecÅ£ia de Urbanism (n.r. - condusă pe atunci de arhitectul ÅŸef Andrei Luncan, plecat în 2008), care a primit aviz de mediu de la APM (n.r. - al cărei ÅŸef era Nicolae Păcală, membru PDL ÅŸi fost angajat al Primăriei, pensionat în 2008). În ce condiÅ£ii s-a dat avizul de mediu, nu ÅŸtiu", spune BoloÅŸ.

Primăria, la treabă!

BIHOREANUL a contactat ÅŸi conducerea DSP, care a trimis, la rându-i, o echipă în Cartierul Tineretului. "Toată zona arată ca o mare groapă de gunoi, dar nu se poate spune că este un depozit de deÅŸeuri din azbest", arată un comunicat remis ulterior din partea instituÅ£iei, care precizează că ar trebui prelevate probe atât din aer, cât ÅŸi din sol, dar asta n-o poate face decât Centrul Regional de Sănătate Publică din Cluj.

AÅŸadar, cât de gravă este situaÅ£ia nu se poate ÅŸti până la efectuarea unor analize, după cum e cu neputinţă de aflat dacă ÅŸi câÅ£i orădeni s-au îmbolnăvit până acum din cauza inhalării prafului de azbest, prezent în zonă din abundenţă. Un lucru, însă, se cunoaÅŸte cu certitudine, ÅŸi anume că, dacă reziduurile nu vor fi îndepărtate ÅŸi îngropate, ele vor produce victime despre care se va afla, dacă nu acum, atunci peste ani ÅŸi ani, căci bolile provocate de acest material au o latenţă lungă ÅŸi nu se manifestă imediat.

Åžeful DSP Bihor, Marius Pîrcioagă, a dat asigurări, totuÅŸi, că va soma "proprietarul legal al terenului în vederea transportării ÅŸi depozitării deÅŸeurilor ÅŸi a decontaminării solului pe care au fost depozitate aceste materiale". Dacă nu a respectat legea la vremea când trebuia s-o facă, fără a pune vieÅ£ile oamenilor în pericol, Primăria trebuie s-o facă acum, când pericolul i-a fost semnalat cât se poate de clar.

MOARTEA PLÄ‚MÂNILOR
Boala vine şi după 20 de ani

Deoarece în ultimele decenii s-a descoperit că este un agent cancerigen aproape la fel de "mortal" ca fumatul, azbestul a fost interzis ca material de construcÅ£ie în majoritatea ţărilor civilizate (în 1993 în Germania, în România în 2005).

"Pentru organismul uman sunt nocive prin inhalare particulele fine de azbest, mai mici de 5 micrometri, care ajung în alveolele pulmonare. În funcÅ£ie de imunitatea organismului, aceste particule pot provoca în timp de la mici leziuni până la boli incurabile, precum azbestoza, mezoteliomul pleural ori neoplasmul", spune dr. Maria Groze (foto), medic primar pneumolog.

Azbestoza este similară silicozei, boala profesională a minerilor, ÅŸi determină distrugerea ireversibilă a plămânilor, persistând ori dezvoltându-se chiar ÅŸi la câÅ£iva ani după încetarea expunerii. Mezoteliomul pleural malign este consecinÅ£a expunerii directe, nu neapărat ÅŸi prelungite, la fibrele de azbest, iar cancerul pulmonar se poate dezvolta ca o complicaÅ£ie a leziunilor provocate de inhalarea azbestului.

În ultimii ani au fost publicate studii care au demonstrat că simpla expunere la azbest, fără alÅ£i factori de risc, creÅŸte pericolul apariÅ£iei cancerului pulmonar de până la 6 ori. În plus, azbestul poate fi răspunzător ÅŸi de apariÅ£ia cancerului căilor respiratorii superioare, esofagului, rinichilor ÅŸi chiar bilei ÅŸi prostatei.