Avrămuţ şmecheruţ

O veche vorbă spune că unde-s doi români sunt trei păreri. Aplicată la economia de piaţă din zilele noastre, unde există doi asociaţi într-o firmă românească, aceasta sigur va da chix, pentru că unul îl va fura pe celălalt.

Nu altfel s-a întâmplat în cazul unui consilier local din comuna Tulca, fost consilier judeţean, care s-a asociat într-un SRL cu o firmă pe care a ajuns s-o uşureze de bani.

Început promiţător

Înfiinţată în 1999 ca societate pe acţiuni deţinută în proporţie de 96% de un francez şi administrată de orădeanca Mariana Rusu, societatea Valahia s-a specializat pe comercializarea de produse alimentare. În 2007, când a devenit rentabilă şi producţia, acţionarii au decis să se lanseze în agricultură, existând posibilitatea accesării unor fonduri europene nerambursabile.

"Pentru că n-am reuşit în alte locuri să luăm teren în concesiune, ne-a fost recomandat un tânăr de 32 de ani din Tulca, Daniel Avrămuţ, fratele şefului Direcţiei Agricole din acea vreme, Octavian Avrămuţ. Omul era angajat la Primăria Tulca şi consilier judeţean PDL. Ni s-a spus că ne putea ajuta şi la proiect, şi să luăm pământ în arendă", povesteşte Mariana Rusu, administratoarea Valahia. Pentru că tânărul inspira încredere şi avea iniţiativă, s-a născut ideea de a-l cointeresa pe măsura acestor calităţi. "În iulie 2007, am înfiinţat firma Avramval SRL, la care asociaţi erau Valahia SA, cu 76,30% din acţiuni, şi Avrămuţ, ca persoană fizică, cu 23,70%. L-am pus şi administrator", spune Rusu. Obiectul noii firme: cultivarea a 570 de hectare luate în arendă pe 10 ani.

În prima şedinţă a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) ai Avramval s-a decis cumpărarea în acest scop, în leasing, a unei combine Massey-Fergusson, nou-nouţă, de 230.000 euro. Numai că, noua firmă neavând bonitate, achitarea avansului revenea acţionarului majoritar, Valahia SA, care astfel credita firma Avramval, urmând ca SRL-ul să plătească ratele şi să devină la final proprietarul utilajului.

În doar cinci luni, afacerea s-a dovedit promiţătoare: Avramval încheia anul 2007 cu un profit net de 532 milioane lei, obţinut din lucrarea a doar 150 de hectare.

Încredere clătinată

Primele neînţelegeri dintre asociaţi datează din primăvara anului 2008. "Prin aprilie ne-am trezit că deşi profitul fusese lăsat în firmă pentru finanţarea activităţii, nu mai erau bani pentru lucrările de primăvară. Acţionând ca mandatar al asociatului majoritar, i-am cerut lui Avrămuţ să convoace o AGA, să vedem de unde facem rost de bani pentru lucrări", povesteşte Rusu. Aşa s-a decis ca Avramval să ia un credit de 2 miliarde de lei, garantat de Valahia cu o fermă pe care o deţine la Salonta.

"Când m-am dus la CEC pentru formalităţi, o funcţionară m-a întrebat cum de garantăm pentru Avramval când administratorul firmei tocmai şi-a scos un credit să-şi cumpere un Renault. De curiozitate, am întrebat cu ce a garantat Avrămuţ creditul şi am aflat că nu avea giranţi, ci îşi falsificase adeverinţa de salarizare, trecându-şi în loc de 10 milioane de lei un salariu de 29 de milioane".

Din acel moment, femeia n-a mai putut avea încredere în tânăr. Mai ales că, luând la purecat actele, a observat că bonurile de lucrări făcute de el erau incomplete, neprecizând ce suprafeţe s-au lucrat şi nici motorina consumată. În plus, din alte bonuri reieşea că Avrămuţ folosea combina să lucreze terenuri care nu erau luate în arendă, ci aparţineau unor localnici cărora nu le-a facturat contravaloarea lucrărilor şi de la care a încasat bani fără a-i depune în contul firmei. Altfel spus, făcea câştiguri la negru pentru sine. "Pe un bon scria „recoltat grâu la Bulzan Gavril - 10 hectare", pe altul „recoltat grâu la Borica - 9 hectare"... Un hectar se recoltează cu 2 milioane, deci numai pentru acestea şi-a însuşit peste 40 de milioane. Şi câte o mai fi făcut?...", zice Rusu.

Hoţul strigă hoţii

Mandatarul Valahia i-a oferit lui Avrămuţ o ieşire onorabilă, cerându-i să se retragă din funcţia de administrator, dar garantându-i că va fi în continuare salariat şi, fireşte, acţionar minoritar. Prins cu mâţa-n sac, oricine ar fi făcut pasul înapoi, dar tânărul a refuzat şi, la AGA din 15 iulie, a preluat ofensiva. S-a prezentat cu două avocate pe care le-a angajat fără acordul acţionarului majoritar şi a acuzat-o pe Rusu că a făcut ilegal un transfer de 1,5 miliarde din contul Avramval în contul Valahia, păgubind firma.

"Ulterior am aflat că pe 8 iulie, deci înainte de şedinţa AGA, Avrămuţ îmi făcuse plângere penală pentru gestiune frauduloasă. La audieri, am explicat că încă de la înfiinţarea Avramval, ca mandatară a acţionarului majoritar, aveam drept de semnătură la bancă. Astfel, cele 1,5 miliarde transferate nu erau un furt, ci o operaţiune firească. Pur şi simplu, Avramval nu plătise patru facturi emise de Valahia pentru ratele combinei, iar datoria se ridica la 1,8 miliarde". În final, procurorul a decis NUP, reţinând că era corect ca Avramval să achite combina pe care o folosea în exclusivitate.

Combinaţie cu combina

Între Avrămuţ şi Rusu adversitatea s-a înteţit. "M-a dat în judecată cerând să-i fie predate lui actele firmei, care probau că şi-a exercitat funcţia de administrator în scopuri personale. Pe de altă parte, am încercat să obţinem în instanţă suspendarea şi apoi revocarea sa din funcţie, dar Tribunalul a decis că aceasta e treaba AGA".

Rezultatul? Din toamna anului 2008 asociaţii Avramval aproape nu mai comunicau. Buba s-a spart în iunie 2009, când linia de credit deschisă la CEC pentru Avramval a expirat, iar Valahia a refuzat să mai garanteze prelungirea ei. "Pentru că Avramval nu plătea ratele combinei, am decis în AGA Valahia s-o înapoiem firmei de leasing. Surprinzător, după o lună Avrămuţ a cumpărat combina din nou, în numele Avramval, cu banii primiţi ca subvenţie pentru cultivarea terenului de la APIA", spune femeia. Ceea ce era de două ori incorect: o dată, întrucât până atunci Avrămuţ spunea că firma nu are bani să achite ratele combinei, iar a doua oară fiindcă făcuse, practic, o investiţie cu de la sine putere, fără acordul AGA, în care Valahia era majoritară.

Şi furaţi, şi puşi la plată

Pe 2 iulie 2009, la Avramval a avut loc totuşi o AGA unde Valahia a reuşit să-l înlocuiască pe Avrămuţ cu o altă persoană, Maria Rusu. Asemănarea de nume cu administratoarea Valahia, Mariana Rusu, este importantă căci, atunci când noua administratoare a Avramval a cerut în numele acestei firme renunţarea la procesele intentate anterior de Avrămuţ împotriva Marianei Rusu, Tribunalul, în loc să îndeplinească o formalitate, a respins solicitarea, pe motiv că... ar fi vorba despre una şi aceeaşi persoană cu cea chemată în judecată. "Ca în filmele cu proşti", spune mandatara Valahia. "Suntem daţi în judecată şi tot noi trebuie să plătim avocaţii celor care ne dau în judecată".

Paguba cu avocatele, de vreo 50 de milioane, se adaugă celei mult mai mari produse de Avrămuţ prin afacerile făcute de unul singur. "În 2007 Avramval a cheltuit 5 miliarde şi a făcut pe 150 de hectare un profit net de 530 de milioane, deci 10% faţă de suma investită. În 2008, când Avrămuţ a controlat firma singur, s-au cheltuit pentru lucrări 9,8 miliarde, s-au lucrat 570 de hectare, dar profitul net a fost de numai 78 de milioane, adică 0,8%. Prin realizarea doar a acestui profit nesemnificativ şi prin pagubele continuate şi în 2009, prejudiciile suferite de Valahia ca acţionar majoritar se ridică la 3-4 miliarde de lei", socoteşte Mariana Rusu, precizând că a cerut un audit la Avramval pentru stabilirea cu exactitate a situaţiei financiare.
Avrămuţ s-a opus şi acestui lucru, căci - acuză femeia - cu cât pare mai slabă firma, cu atât prosperă el personal: "În 2007, Avrămuţ nu avea nicio proprietate. În 2008 şi-a luat un Renault, iar anul ăsta o Toyota. Iar noi aşteptăm degeaba să avem profit"...

ÎN ŞAH
Minoritatea, peste majoritate

Abordat de BIHOREANUL, Daniel Avrămuţ susţine că, dimpotrivă, el este victima, iar cea care a fraudat Avramval e Mariana Rusu, pentru că a transferat către Valahia cele 1,5 miliarde din contul firmei. "Fără justificare", pretinde bărbatul, chit că îl contrazice chiar hotărârea AGA din 2007 a Avramval, în baza căreia Valahia credita SRL-ul cumpărând combina, iar Avramval plătea ratele urmând să devină proprietară după achitarea ultimei rate.

Întrebat de ce consideră că, la cele 23,70% din acţiuni, ar fi îndreptăţit să rămână administrator în ciuda voinţei acţionarului care are 76,30% din acţiuni, Avrămuţ invocă statutul Avramval. Care, spune el, prevede că schimbarea administratorului nu se poate face decât cu votul tuturor acţionarilor. "Fără prevederea asta, eu nici nu plecam de pe postul meu călduţ de la Primăria Tulca".

Interpretarea e însă abuzivă. La AGA, fiecare acţionar votează proporţional cu pachetul său de acţiuni, deci el a votat "împotrivă" ca acţionar minoritar, în timp ce Rusu, cu voturile aferente pachetului majoritar deţinut de Valahia, a votat "pentru" revocare. Aşadar, toţi acţionarii au votat, cum cere statutul, doar că diferit. Pe logica lui Avrămuţ, un acţionar de 99,99% ar putea fi blocat de cel cu 0,01%, ceea ce evident nu se întâmplă niciodată, în nicio firmă. Nici măcar în România, oricât de originală ar fi...