Anul trecut, un avocat îi făcea Consiliului JudeÅ£ean o propunere surprinzătoare, oferindu-se să reprezinte instituÅ£ia într-un proces intentat OMV-Petrom pentru a recupera Castelul din Balc, ajuns ilegal în proprietatea companiei austriece.

DeÅŸi i-a refuzat oferta, iar între timp respectivul avocat, fostul senator Vasile Duţă, a ajuns în spatele gratiilor pentru un mai vechi trafic de influenţă, Consiliul JudeÅ£ean nu renunţă, totuÅŸi, la încercarea de a dobândi cunoscutul monument de arhitectură. Fără onorarii, ci înarmat doar cu o împuternicire din partea Guvernului, singura instituÅ£ie îndreptăţită să decidă asupra unui bun aflat cândva în proprietatea statului...

Vânzare de criză

La începutul anului 2009, compania OMV-Petrom anunÅ£a că scoate la vânzare domeniul de la Balc, compus din cunoscutul castel construit la mijlocul secolului XIX, plus alte patru pavilioane ridicate după al doilea război mondial în jurul acestuia ÅŸi grădinile în suprafaţă totală de 20 de hectare. Compania austriacă cerea 2,5 milioane euro, specificând că decizia de vânzare are ca motivaÅ£ie intenÅ£ia de a se debarasa de toate activele care nu Å£in de profilul său de bază - prelucrarea ÅŸi comercializarea petrolului.

OMV mai preciza ÅŸi că îÅŸi rezervă dreptul de a retrage oferta în orice moment, fără a face cunoscut însă motivul.

O hoţie

După anunÅ£ul OMV, avocatul Vasile Duţă (foto), fost senator PRM ÅŸi ulterior PSD, s-a înfiinÅ£at la Consiliul JudeÅ£ean, oferindu-ÅŸi serviciile juridice. Dacă CJ îl angaja într-un proces contra companiei austriece, el promitea că recuperează castelul în favoarea administraÅ£iei judeÅ£ene. Monumentul, argumenta Duţă, nu aparÅ£inea de drept OMV, chiar dacă fusese dat în proprietatea fostei firme de stat Petrom printr-o sentinţă pronunÅ£ată de Judecătoria Marghita în 1996, ÅŸi chiar dacă Petrom a devenit la rându-i, prin privatizarea din 2003, proprietatea OMV.

"Judecătoria Marghita a împroprietărit Petrom-ul printr-o hotărâre nulă de drept, printr-o simplă acÅ£iune în constatare, or prin această procedură nu poÅ£i stabili nimănui un drept la proprietate", explica Duţă pentru BIHOREANUL anul trecut.

Alt motiv invocat era legea privind regimul juridic al proprietăţii publice, care stipulează că "bunurile din domeniul public al statului pot fi date în administrarea regiilor autonome, prefecturilor ÅŸi altor autorităţi ale administraÅ£iei publice", dar sunt "inalienabile, insesizabile ÅŸi imprescriptibile", adică nu pot fi înstrăinate, ci doar oferite în administrare, concesionate sau închiriate. Altfel spus, simplul fapt că a folosit castelul nu îndreptăţea Petrom să devină proprietar.

Martor la furt

Avocatul spunea că s-a documentat asupra situaÅ£iei juridice a castelului Balc cu ajutorul unui prieten, perfect cunoscător al istoriei recente a acestuia. Prietenul invocat, Viorel Toma (foto), a fost primar la Suplacu de Barcău între 1985-1992, iar între 1992-1999 administrator al castelului.

Toma afirma că monumentul a intrat în proprietatea statului în anul 1938, printr-o donaÅ£ie făcută de bancherul bucureÅŸtean Iosif Pincas. După al doilea război mondial, imobilul a adăpostit o cazarmă pentru soldaÅ£ii ruÅŸi, iar între 1948-1958 a fost depozit de cereale. Apoi, pentru că Balcul e singurul loc din Å£ară cu ape termale sărate, castelul a fost transformat în sanatoriu, refugiu pentru nevestele ÅŸi amantele liderilor comuniÅŸti.

În anii '70, a fost dat în administrarea Întreprinderii Comerciale de Stat Marghita, iar în 1982 Consiliul Popular JudeÅ£ean l-a transferat în "administrarea operativă" a Schelei de Foraj Suplacu de Barcău, întreprindere trecută după 1989 în structura Petrom. "În 1996, la numai un an după înfiinÅ£area Judecătoriei Marghita, Petrom s-a adresat acestei instanÅ£e, obÅ£inând întăbularea asupra castelului, iar OMV devenind proprietar prin cumpărarea Petrom în 2003", relata Toma.

Contract picat

Anul trecut, preÅŸedintele CJ Radu Å¢îrle confirma că a fost abordat de Vasile Duţă, dar avea o "mică" problemă: dată fiind reputaÅ£ia acestuia - Duţă era cercetat pentru un vechi trafic de influenţă, săvârÅŸit în judeÅ£ul GalaÅ£i, iar ulterior a ÅŸi fost condamnat la închisoare - a declinat oferta avocatului.

"Fiind o instituÅ£ie publică, cu un serviciu juridic propriu, legea nu ne permite să angajăm un avocat decât cu o hotărâre votată în acest sens de consilieri. Fie procesul va fi purtat de juriÅŸtii Consiliului, ÅŸi mă îndoiesc că aceÅŸtia n-ar fi capabili să câÅŸtige, fie domnul Duţă se va dovedi un patriot ÅŸi va accepta să lucreze pro bono, fără onorariu", spunea Å¢îrle.

Refuzul l-a iritat pe Duţă, care a ieÅŸit din nou în public, acuzându-l vehement pe preÅŸedinte că nu apără interesul public, fiind ori rău-intenÅ£ionat, ori interesat "pe invers".

Evrika

În timp ce ÅŸeful CJ se confrunta cu acuzele ex-parlamentarului avocat, funcÅ£ionarii au făcut "săpături" pentru a evalua ÅŸansele într-un eventual proces cu OMV. Tot căutând prin acte, nu mică le-a fost mirarea să descopere că prietenul lui Duţă, fostul administrator al castelului, a fost tocmai cel care a avut ideea ca Petrom să devină proprietar peste domeniul de la Balc.

"Acest Viorel Toma este chiar cel care a deschis procesul prin care Petrom s-a întăbulat pe castel", spune Ioan Câmpan (foto), consilier în cadrul CJ. "Nu înÅ£eleg cum, după atât timp, a putut veni să spună că el, de fapt, vrea castelul în proprietatea statului", a comentat Câmpan, sugerând că Toma ar fi avut ÅŸi el partea lui de câÅŸtig dacă avocatul Duţă ar fi fost angajat de CJ în proces.

Câmpan a descoperit ÅŸi adevăratul temei juridic prin care statul poate recupera castelul. "Argumentul nu e cel povestit de Vasile Duţă, ci o prevedere legală mult mai simplu de folosit în instanţă", spune funcÅ£ionarul. Astfel, sentinÅ£a Judecătoriei Marghita motivează întăbularea Petromului cu Legea 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome ÅŸi societăţi comerciale. "Această lege a permis regiilor autonome ÅŸi societăţilor comerciale de stat să devină proprietare asupra activelor pe care le-au avut în administrare ÅŸi care erau necesare desfăşurării activităţii lor de bază. Or, Petrom, pe de o parte, nu era nici regie autonomă ÅŸi nici societate comercială, ci societate naÅ£ională, iar pe de altă parte este evident că domeniul de la Balc nu avea nicio legătură cu extracÅ£ia ÅŸi prelucrarea petrolului", spune Câmpan.

Cu ochii spre Guvern

DeÅŸi iniÅ£ial s-a arătat sceptică în legătură cu ÅŸansele de a dobândi castelul Balc, secretarul Consiliului JudeÅ£ean, Carmen Soltănel (foto), consideră că argumentele juridice propuse de Câmpan sunt o bază solidă într-un proces.

O problemă, totuÅŸi, există. „Consiliul JudeÅ£ean nu a fost proprietarul castelului nici în regimul comunist, ci Statul Român, iar interesele statului, conform Legii privind proprietatea publică, pot fi reprezentate de consiliile locale sau judeÅ£ene doar dacă acestea sunt expres mandatate de Ministerul FinanÅ£elor". Altfel spus, numai dacă Ministerul FinanÅ£elor va împuternici CJ Bihor, juriÅŸtii Consiliului vor putea deschide procesul pentru recuperarea castelului.

"Am trimis la Guvern o cerere în acest sens, la începutul lunii trecute, ÅŸi aÅŸteptăm răspunsul", zice Soltănel. AÅŸa că, dacă Guvernul chiar Å£ine la averea statului, nu are decât să îi dea mână liberă Consiliului JudeÅ£ean s-o recupereze...

Până în 1938, când l-a donat Statului Român, domeniul de la Balc a aparÅ£inut bucureÅŸteanului Iosif Pincas, unul din cei mai mari "moguli" ai României interbelice, proprietar de bănci ÅŸi de moÅŸii în jurul Capitalei ÅŸi în Dobrogea.

Pincas a cumpărat castelul după Marea Unire din 1918 de la groful Karoly Imre, al cărui înaintaÅŸ, Karoly Tibor, îl construise în perioada 1850-1890, dar care ajunsese la ananghie cu banii.

Cei doi s-au înÅ£eles ca în cazul întoarcerii ungurilor în Ardeal, Karoly să poată răscumpăra proprietatea, lucru care nu s-a întâmplat niciodată, ceea ce ÅŸi explică, de altfel, motivul pentru care, după 1990, urmaÅŸii grofului nu au pretins de la Statul Român să le retrocedeze castelul.