Detectarea radarelor va fi interzisă, iar şofatul fără carnet va fi permis

Guvernul va interzice dispozitivele de detectare a aparatelor radar, va permite şoferilor să conducă vehicule şi fără permis, pe anumite drumuri, la ore speciale şi cu însoţitor, va creşte taxele pentru proprietarii de mai multe maşini şi va condiţiona permisul auto de învăţământul minim obligatoriu.

Toate aceste măsuri au fost incluse în proiectul Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră 2011-2020.

Documentul relevă că Executivul va evalua posibilitatea introducerii dreptului de a conduce anumite vehicule, în intervale orare speciale şi doar pe unele drumuri publice, anterior obţinerii pentru prima dată a permisului de conducere. Procedura va fi permisă după ce şoferul va fi supus unui proces de instruire şi testare şi va impune prezenţa unui însoţitor cu experienţă, care va răspunde juridic solidar cu şoferul pentru corectitudinea cu care este condus autovehiculul.

În paralel, va fi introdus şi "permisul provizoriu de conducere", premergător obţinerii permisului auto şi valabil numai pe teritoriul României, cu anumite restricţii pentru şofer.

Guvernul va interzice folosirea dispozitivelor de detectare a aparatelor radar, ca măsură împotriva "agresivităţii rutiere", va introduce obligativitatea permisului de conducere pentru mopede, va reduce durata de valabilitate a permisului auto de la anumite vârste, va interzice accesul pe drumurile publice a vehiculelor de tip ATV, cu excepţia drumurilor comunale, şi va impune finalizarea învăţământului minim obligatoriu pentru obţinerea permisului de conducere.

Conform noii Legi a educaţiei, învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi pe cel gimnazial. Obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.

În acelaşi timp va fi introdusă posibilitatea plăţii pe loc a amenzii, pe bază de chitanţă eliberată de agentul de poliţie şi cu eliminarea prescrierii proceselor verbale.

Pentru "creşterea gradului de intransigenţă" a legii în cazul vehiculelor care circulă cu viteză mai mare decât cea legală, vor fi majorate gradual, în funcţie de cuantumul vitezei, atât durata de suspendare a permisului, cât şi cuantumul amenzii, iar şoferii care vor să beneficieze de reducerea duratei de suspendare a permisului vor putea opta pentru programe de reabilitare comportamentală/consiliere psihologică, pentru cursuri de conducere defensivă/preventivă sau pentru efectuarea în spitale a unui "stagiu de asistare a victimelor accidentelor rutiere".

Procedura de examinare pentru acordarea permisului de conducere va fi modificată în sensul unei evaluări "mai ample", inclusiv medico-psihologice, a abilităţilor de conducere, nu doar cu verificarea cunoaşterii legislaţiei şi a abilităţii de a efectua anumite manevre în trafic.

În document se atenţionează că, deşi la data aderării la UE România a preluat obiectivul comunitar de reducere cu 50%, până în 2010, a numărului de victime ale accidentelor rutiere, acest indicator a crescut anual, proporţional cu creşterea parcului auto în condiţiile unei infrastructuri învechite şi în lipsa unei politici coerente în domeniu.

"În momentul actual, estimarea pierderilor economice şi sociale cauzate de accidentele rutiere ne indică o valoare de aproximativ 1,5% din Produsul Intern Brut", se arată în acelaşi document.

Pentru o treime dintre accidentele grave, vinovaţi sunt şoferii tineri, cu vârste cuprinse între 18-25 ani, în principal din cauza vitezei. Un sfert dintre toţi conducătorii auto au fost de altfel amendaţi cel puţin o dată în ultimii trei ani pentru depăşirea limitei de viteză.

Amenzile aplicate conform regimului circulaţiei sunt estimate la peste 450 milioane lei anual, cu un grad de încasare de doar 40% faţă de peste 90% în alte state UE.