Stefan W. Hell, născut în România, a primit premiul Nobel pentru chimie

Premiul Nobel pentru chimie pe 2014 a fost atribuit cercetătorilor Eric Betzig, Stefan W. Hell şi William E. Moerner, a anunţat, miercuri, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de ştiinţe din Suedia, potrivit site-ului oficial al acestor distincţii prestigioase.

Cercetătorul Stefan W. Hell s-a născut pe 23 decembrie 1962, în România, la Arad, şi este membru de onoare al Academiei Române din anul 2012.

Potrivit site-ului nobelprize.org, Stefan W. Hell este cetăţean german şi a absolvit cursurile Universităţii Heidelberg (Germania) în 1990.

Stefan Hell s-a născut pe 23 decembrie 1962 în Arad. Şi-a petrecut copilăria în comuna Sântana, unde a urmat şi şcoala generală, între 1969 şi 1977. În 1977 s-a înscris la liceul Nikolaus Lenau din Timişoara, unde a studiat doar un an. În aprilie 1978, la vârsta de 15 ani, a plecat în Ludwigshafen, Germania, împreună cu părinţii.

Între 1981 şi 1987 a urmat cursurile Facultăţii de Fizică la Universitatea din Heidelberg, unde a obţinut titlul de doctor în fizică în 1990, cu calificativul maxim - summa cum laudae.

Este director al Institutului pentru Chimie şi Biofizică Max Planck din Göttingen şi director al Centrului german pentru cercetări contra cancerului din Heidelberg.

Hell este, de asemenea, şeful departamentului de Nanoscopie Optică al Centrului German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg, profesor onorific la Facultatea de Fizică a Universităţii din Göttingen şi profesor la Facultatea de Fizică a Universităţii din Heidelberg. Este şi membru al comitetului de directori al Laboratorului de lasere din Göttingen şi membru al Academiei de Ştiinţe din Göttingen şi Heidelberg.

Cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru "dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie".

Vreme îndelungată, microscopia optică s-a lovit de o presupusă limitare: neputinţa de a obţine o rezoluţie mai bună de jumătate din lungimea de undă a luminii. Cu ajutorul moleculelor fluorescente, cei trei laureaţi ai Nobelului pentru chimie din 2014 au reuşit să depăşească, cu inventivitate, această limitare. Cercetările lor au spart barierele şi au adus microscopia în universul nanodimensiunilor.

În cadrul acestei discipline, care a devenit de atunci "nanoscopie", oamenii de ştiinţă vizualizează drumurile urmate de molecule individuale în interiorul unor celule vii. Ei pot să vadă, de asemenea, felul în care moleculele creează sinapse între celulele nervoase din creier, dar şi să urmărească proteinele implicate în maladiile Parkinson, Alzheimer şi Huntington, pe măsură ce ele se acumulează şi formează depozite celulare. Graţie nanoscopiei, cercetătorii pot să urmărească proteine individuale în ovule fertilizate, pe măsură ce acestea se divid şi se dezvoltă în embrioni.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.