Concluziile raportului indică trei direcÅ£ii. Prima arată că românii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoaÅŸtere ÅŸtiinÅ£ifică a publicului în context european. Adică, numai unul din zece români dispune de o cultură ÅŸtiinÅ£ifică consolidată ÅŸi activă. Apoi, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinÅ£elor ÅŸi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo ÅŸi para-ÅŸtiinÅ£e, în horoscoape ÅŸi superstiÅ£ii, astfel că publicul românesc adult este unul din cele mai religioase ÅŸi superstiÅ£ioase publicuri din Europa. A treia concluzie arată că există la români cu un nivel ridicat al atitudinilor pozitive faţă de ÅŸtiinţă ÅŸi faţă de dezvoltările ei (aproximativ unul din doi români declară sprijin puternic ÅŸi pragmatic cercetării ÅŸtiinÅ£ifice), dar totuÅŸi, multe atitudini sunt prea puÅ£in bazate pe cunoaÅŸtere ÅŸi pe adeziunea în cunoÅŸtinţă de cauza faţă de valorile ÅŸi realizările ÅŸtiinÅ£ifice.

Nu ÅŸtim

Autorii studiului susÅ£in afirmaÅ£ia potrivit căreia publicul românesc are unul dintre cele mai mari deficite de cunoaÅŸtere ÅŸtiinÅ£ifică din Europa pe mai multe rezultate. Astfel, aproape 90 la sută din populaÅ£ia inclusă în studiu nu dispune de cunoÅŸtinÅ£e ÅŸtiinÅ£ifice elementare ÅŸi de un vocabular ÅŸtiinÅ£ific activ, nu ÅŸtie cum este aplicată metoda ÅŸtiinÅ£ifică de cercetare ÅŸi operează precar cu probabilităţile.

Deficitul cognitiv-ÅŸtiinÅ£ific al publicului românesc este unul din cele mai mari din Europa. Conform datelor din 2005, România se află pe locul 28 din 29 de ţări europene (EU29), în ceea ce priveÅŸte nivelul stocului public al cunoaÅŸterii ÅŸtiinÅ£ifice. Indicele mediu de cunoaÅŸtere ÅŸtiinÅ£ifică avea în 2005 o valoare medie de 7,7 în EU 29, ceea ce înseamnă că în restul ţărilor UE cunoaÅŸterea ÅŸtiinÅ£ifică era în medie cu 38% mai bună decât în România. În 2009, indicele de cunoaÅŸtere ÅŸtiinÅ£ifică din România a crescut de la 5,6 la 6,5, dar se afla încă sub media europeană, arată raportul.

42% dintre români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului

Chiar dacă sunt majoritari cei care răspund că Pământul se învârte în jurul Soarelui (52%), este remarcabil faptul că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului. O proporÅ£ie importantă a publicului românesc (36%) optează pentru creaÅ£ionism, considerând falsă afirmaÅ£ia: "FiinÅ£ele umane, aÅŸa cum le ÅŸtim noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale".

De asemenea, cunoÅŸtinÅ£ele românilor în domeniul medicinii ÅŸi geneticii sunt sărace: 34% nu cunosc că genele tatălui sunt cele care influenÅ£ează sexul copilului nou-născut. CunoÅŸtinÅ£e elementare bune apar cu precădere în domeniul geologiei. Cele mai mari scoruri s-au înregistrat la întrebările despre provenienÅ£a oxigenului (89% răspund corect că este produs de plante) ÅŸi peste 79% răspund corect la întrebarea privind miÅŸcarea permanentă a continentelor.

În cazul României, stocul public de cunoaÅŸtere este sub nivelul mediu european la un nivel similar de ÅŸcolarizare, indicând o eficienţă mai redusă a sistemului educaÅ£ional românesc - aÅŸa cum a funcÅ£ionat acesta în ultimele decenii.

Rezultatele cercetării indică o cunoaÅŸterea ÅŸtiinÅ£ifică redusă a publicului larg ÅŸi în domeniul sănătăţii. Astfel, în 2005, doar aproximativ un sfert dintre români răspundeau corect că antibioticele nu distrug viruÅŸii, faţă de trei sferturi în Suedia. Această situaÅ£ie este cu atât mai îngrijorătoare cu cât publicul din România se situează pe primul loc în privinÅ£a celor care au cumpărat antibiotice de la farmacie fără reÅ£etă medicală, ÅŸi anume 16% - faţă de o medie EU27 de 3%.

Nivelul informării corecte în privinÅ£a riscurilor de sănătate variază substanÅ£ial în funcÅ£ie de tema abordată. Astfel, conform datelor obÅ£inute cu privire la trei boli (diabet zaharat, tuberculoză, cancerul de piele), respondenÅ£ii au răspuns corect în proporÅ£ie de 93%, respectiv 89% ÅŸi 91%.

Popor de superstiţioşi

AcelaÅŸi studiu se opreÅŸte ÅŸi asupra unui alt aspect, respectiv acela al credinÅ£ei religioase ÅŸi a superstiÅ£iilor. Astfel, în context european, România se află printre primele cinci ţări europene, ca procent, al celor care merg cel puÅ£in o dată pe lună la biserică ÅŸi pe primul loc în privinÅ£a proporÅ£iei populaÅ£iei care se roagă zilnic. Românii percep în mai mică măsură biserica în calitatea ei de corp spiritual ÅŸi mai mult ca pe un loc de practicare a religiei. Patru factori influenÅ£ează semnificativ nivelul individual înalt de religiozitate: apartenenÅ£a la genul feminin, nivelul scăzut de cunoaÅŸtere ÅŸtiinÅ£ifică, superstiÅ£iozitatea accentuată ÅŸi vârsta înaintată, spun autorii cercetării.

Cu cât credinÅ£a religioasă este mai puternică ÅŸi practicile religioase mai frecvente, cu atât este mai mare probabilitatea ca stocul individual de cunoaÅŸtere ÅŸtiinÅ£ifică să fie mai sărac. Astfel, patru din cinci români cred că Dumnezeu a creat toate fiinÅ£ele, aÅŸa cum sunt ele astăzi, ÅŸi doi din trei români cred că biserica nu greÅŸeÅŸte în cele ce spune ÅŸi că ne bazăm viaÅ£a prea mult pe ÅŸtiinţă ÅŸi prea puÅ£in pe credinţă.

Aceia care au un nivel crescut al credinÅ£ei religioase au mai degrabă atitudini defavorabile faţă de ÅŸtiinţă ÅŸi că acelaÅŸi lucru este valabil ÅŸi în cazul celor care locuiesc în mediul rural. În schimb, un nivel ridicat de educaÅ£ie ÅŸcolară ÅŸi un grad înalt de cunoaÅŸtere ÅŸtiinÅ£ifică generează o atitudine favorabilă faţă de cunoaÅŸterea ÅŸtiinÅ£ifică, mai spune raportul.

AcelaÅŸi studiu mai arată că România se situează pe primele locuri în Europa în ceea ce priveÅŸte încrederea populaÅ£iei în para sau pseudoÅŸtiinÅ£e, în horoscop sau în numere norocoase. În general, proporÅ£ia celor superstiÅ£ioÅŸi este mare, dar nu mai mare decât în alte ţări europene.

"O proporÅ£ie de 22% dintre români considerau, în 2005, că horoscopul este «foarte ÅŸtiinÅ£ific», aceasta fiind cea mai ridicată rată din ţările europene, după Cipru. De asemenea, România se situează printre primele societăţi europene în ceea ce priveÅŸte proporÅ£ia adulÅ£ilor care cred în existenÅ£a unor numere norocoase: aproximativ jumătate dintre români erau de acord, în 2005, cu afirmaÅ£ia că «unele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumiÅ£i oameni», faţă de media EU29 de aproximativ o treime.

Datele anchetei STISOC 2009 reconfirmă aceste distribuÅ£ii, constanta lor în timp, ÅŸi mai indică faptul că aproximativ 40% dintre români consideră că zodia în care suntem născuÅ£i ne influenÅ£ează «mult» sau «foarte mult» personalitatea. CredinÅ£a în influenÅ£a zodiilor este răspândită mai mult în mediul urban ÅŸi în rândul femeilor.

România are una dintre cele mai ridicate rate ale evaluării homeopatiei ca fiind "foarte ÅŸtiinÅ£ifică" ÅŸi una dintre cele mai ridicate rate de non-răspunsuri, cu excepÅ£ia Turciei. În schimb, practicarea homeopatiei este una din cele mai scăzute (1 din 4 persoane în FranÅ£a sau Austria ÅŸi 1 din 10 persoane în România).

Ancheta STISOC 2009 arată că aproximativ jumătate dintre respondenÅ£i cred că norocul este mai important pentru succesul în viaţă decât ÅŸcoala. ProporÅ£ia este mai ridicată în rândul persoanelor care cred în influenÅ£a zodiilor, dar ÅŸi într-o posibilă legătură între o orientare fatalistă asupra vieÅ£ii ÅŸi acceptarea zodiilor ca forţă în viaÅ£a omenească, se mai spune în cercetarea Facultăţii de Sociologie.

Dintre superstiÅ£ii, prevenÅ£ia deochiului cu ajutorul culorii roÅŸii ÅŸi zicala "dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani" reprezintă cele mai răspândite credinÅ£e superstiÅ£ioase printre români. Ierarhia se continuă cu ghinionul indus de pisicile negre ÅŸi numărul 13. Cea mai puÅ£in răspândită superstiÅ£ie se referă la condiÅ£ionarea norocului la cărÅ£i de absenÅ£a lui în planul sentimental romantic al dragostei.

În schimb, persoanele mai religioase nu sunt mai puÅ£in superstiÅ£ioase. Mai exact, cei care au un comportament religios mai pronunÅ£at ÅŸi cred în anumite elemente ce Å£in de creÅŸtinism, Å£in mai mult cont de superstiÅ£ii. Argumentul care ar susÅ£ine această afirmaÅ£ie este că religia ÅŸi superstiÅ£iile oferă explicaÅ£ii, predicÅ£ii ÅŸi un control perceput asupra evenimentelor pe care individul le poate controla mai greu prin cunoaÅŸtere empirică ÅŸi acÅ£iune directă. DeÅŸi biserica se opune superstiÅ£iilor, o parte dintre cei care caută răspunsuri ÅŸi ghidare în religie o fac ÅŸi cu superstiÅ£iile, arată acelaÅŸi document.

Dar indiferent de cunoÅŸtinÅ£ele ÅŸtiinÅ£ifice sau religioase, cei mai mulÅ£i români au atitudine favorabilă dezvoltării ÅŸtiinÅ£ei ÅŸi investiÅ£iilor publice în cercetarea ÅŸtiinÅ£ifică. TotuÅŸi, numai unul din doi români are atitudini ÅŸi conduite utilitarist-pragmatice în raporturile cu ÅŸtiinÅ£a, pe când restul sunt temători si sceptici sau mitizează ÅŸtiinÅ£a.

Proiectul STISOC a fost finanÅ£at de Autoritatea NaÅ£ională pentru Cercetare ÅžtiinÅ£ifică din România, în cadrul programului PN II Capacităţi 2008. InvestigaÅ£ia empirică a constat în utilizarea unui chestionar comparabil cu cele aplicate în cadrul Eurobarometrului Special al Comisiei Europene ÅŸi a fost realizată în perioadă iulie-septembrie 2009 pe un eÅŸantion stratificat multistadial probabilist, reprezentativ pentru populaÅ£ia în vârstă de peste 18 ani din România.