URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 20 MAI 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Fiecare are impresia că meseria lui e cea mai importantă, că fără el nu se poate, că oricum eforturile nu-i sunt răsplătite și că salariul nu e niciodată de ajuns. Așa că nu trebuie să ni se pară nemaiîntâlnit comportamentul angajaților de la UPU.
Zic şi eu
Adrian Cris
Ştiam că Sicilia e cea mai săracă zonă, dar una dintre cele mai frumoase, cu nenumărate vestigii ale unor civilizaţii străvechi, cu straturi greceşti, romane, arabe, normande, hispanice. Ca de obicei, am întâlnit şi acolo români, mai mulţi decât m-aş fi aşteptat. Unul, Ionuţ, din Dâmboviţa, mi-a spus că în ruptul capului nu s-ar întoarce în România. "Banii pe care voi îi primiţi acum în ţară sunt bani mincinoşi, n-o să vă ţină mult"...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Street Food Fest este scump pentru că aduce în stradă preţurile din restaurante. Pereţii localurilor nu mai există, nasul nu mai este protejat de mirosurile îmbietoare, iar ochiul nu mai e protejat de preţurile din meniu. Astfel, impactul poate fi brutal. Mâncare de stradă la preţ de restaurant? Hm...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cine credeţi că are dreptate în problema sporurilor salariale ale lucrătorilor de la UPU – SMURD Bihor?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În primul rând, cei care achiziţionează un autoturism trebuie să ştie că au obligaţia să efectueze toate formalităţile de înmatriculare în termen de maxim 90 de zile de la data încheierii contractului de vânzare cumpărare. Sancţiunea pentru nerespectarea acestei obligaţii este suspendarea înmatriculării acelui autovehicul, definită de lege ca fiind operaţiunea administrativă ce constă în interzicerea temporară a dreptului de a pune în circulaţie şi a utiliza un vehicul pe drumul public.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Ulcerul gastric apare de obicei cu 10 ani mai târziu decât cel duodenal, frecvenţa maximă fiind în jurul vârstei de 60 de ani. Boala apare mai des la bărbaţi, iar numărul cazurilor este în uşoară creştere faţă de cele de ulcer duodenal care sunt în scădere.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Există destul de multe femei care sunt atrase de o anumită tipologie de bărbaţi: aroganţi, duri, insensibili, flegmatici, care încearcă mereu să-şi controleze partenera ori sunt pur şi simplu narcisişti incurabili. Bărbaţii aflaţi la polul opus nu le atrag: calmi, atenţi, politicoşi, răbdători, care respectă graniţele intimităţii impuse de femeie. Cum se face atunci că unele femei aleg parteneri din prima tipologie, ajungând în relaţii abuzive în care se complac, când sunt curtate în acelaşi timp de "băieţii buni"?
01 August 2010, 00:41

Românii, ultimii la cunoaşterea ştiinţifică şi primii la superstiţii

0 clipuri
0 audio
0 fisiere
În România, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, potrivit raportului de cercetare al proiectului STISOC - "Ştiinţa şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării" - lansat, vineri, de către Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti.

Concluziile raportului indică trei direcţii. Prima arată că românii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică a publicului în context european. Adică, numai unul din zece români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă. Apoi, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, astfel că publicul românesc adult este unul din cele mai religioase şi superstiţioase publicuri din Europa. A treia concluzie arată că există la români cu un nivel ridicat al atitudinilor pozitive faţă de ştiinţă şi faţă de dezvoltările ei (aproximativ unul din doi români declară sprijin puternic şi pragmatic cercetării ştiinţifice), dar totuşi, multe atitudini sunt prea puţin bazate pe cunoaştere şi pe adeziunea în cunoştinţă de cauza faţă de valorile şi realizările ştiinţifice.

Nu ştim

Autorii studiului susţin afirmaţia potrivit căreia publicul românesc are unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică din Europa pe mai multe rezultate. Astfel, aproape 90 la sută din populaţia inclusă în studiu nu dispune de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabular ştiinţific activ, nu ştie cum este aplicată metoda ştiinţifică de cercetare şi operează precar cu probabilităţile.

Deficitul cognitiv-ştiinţific al publicului românesc este unul din cele mai mari din Europa. Conform datelor din 2005, România se află pe locul 28 din 29 de ţări europene (EU29), în ceea ce priveşte nivelul stocului public al cunoaşterii ştiinţifice. Indicele mediu de cunoaştere ştiinţifică avea în 2005 o valoare medie de 7,7 în EU 29, ceea ce înseamnă că în restul ţărilor UE cunoaşterea ştiinţifică era în medie cu 38% mai bună decât în România. În 2009, indicele de cunoaştere ştiinţifică din România a crescut de la 5,6 la 6,5, dar se afla încă sub media europeană, arată raportul.

42% dintre români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului

Chiar dacă sunt majoritari cei care răspund că Pământul se învârte în jurul Soarelui (52%), este remarcabil faptul că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului. O proporţie importantă a publicului românesc (36%) optează pentru creaţionism, considerând falsă afirmaţia: "Fiinţele umane, aşa cum le ştim noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale".

De asemenea, cunoştinţele românilor în domeniul medicinii şi geneticii sunt sărace: 34% nu cunosc că genele tatălui sunt cele care influenţează sexul copilului nou-născut. Cunoştinţe elementare bune apar cu precădere în domeniul geologiei. Cele mai mari scoruri s-au înregistrat la întrebările despre provenienţa oxigenului (89% răspund corect că este produs de plante) şi peste 79% răspund corect la întrebarea privind mişcarea permanentă a continentelor.

În cazul României, stocul public de cunoaştere este sub nivelul mediu european la un nivel similar de şcolarizare, indicând o eficienţă mai redusă a sistemului educaţional românesc - aşa cum a funcţionat acesta în ultimele decenii.

Rezultatele cercetării indică o cunoaşterea ştiinţifică redusă a publicului larg şi în domeniul sănătăţii. Astfel, în 2005, doar aproximativ un sfert dintre români răspundeau corect că antibioticele nu distrug viruşii, faţă de trei sferturi în Suedia. Această situaţie este cu atât mai îngrijorătoare cu cât publicul din România se situează pe primul loc în privinţa celor care au cumpărat antibiotice de la farmacie fără reţetă medicală, şi anume 16% - faţă de o medie EU27 de 3%.

Nivelul informării corecte în privinţa riscurilor de sănătate variază substanţial în funcţie de tema abordată. Astfel, conform datelor obţinute cu privire la trei boli (diabet zaharat, tuberculoză, cancerul de piele), respondenţii au răspuns corect în proporţie de 93%, respectiv 89% şi 91%.

Popor de superstiţioşi

Acelaşi studiu se opreşte şi asupra unui alt aspect, respectiv acela al credinţei religioase şi a superstiţiilor. Astfel, în context european, România se află printre primele cinci ţări europene, ca procent, al celor care merg cel puţin o dată pe lună la biserică şi pe primul loc în privinţa proporţiei populaţiei care se roagă zilnic. Românii percep în mai mică măsură biserica în calitatea ei de corp spiritual şi mai mult ca pe un loc de practicare a religiei. Patru factori influenţează semnificativ nivelul individual înalt de religiozitate: apartenenţa la genul feminin, nivelul scăzut de cunoaştere ştiinţifică, superstiţiozitatea accentuată şi vârsta înaintată, spun autorii cercetării.

Cu cât credinţa religioasă este mai puternică şi practicile religioase mai frecvente, cu atât este mai mare probabilitatea ca stocul individual de cunoaştere ştiinţifică să fie mai sărac. Astfel, patru din cinci români cred că Dumnezeu a creat toate fiinţele, aşa cum sunt ele astăzi, şi doi din trei români cred că biserica nu greşeşte în cele ce spune şi că ne bazăm viaţa prea mult pe ştiinţă şi prea puţin pe credinţă.

Aceia care au un nivel crescut al credinţei religioase au mai degrabă atitudini defavorabile faţă de ştiinţă şi că acelaşi lucru este valabil şi în cazul celor care locuiesc în mediul rural. În schimb, un nivel ridicat de educaţie şcolară şi un grad înalt de cunoaştere ştiinţifică generează o atitudine favorabilă faţă de cunoaşterea ştiinţifică, mai spune raportul.

Acelaşi studiu mai arată că România se situează pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte încrederea populaţiei în para sau pseudoştiinţe, în horoscop sau în numere norocoase. În general, proporţia celor superstiţioşi este mare, dar nu mai mare decât în alte ţări europene.

"O proporţie de 22% dintre români considerau, în 2005, că horoscopul este «foarte ştiinţific», aceasta fiind cea mai ridicată rată din ţările europene, după Cipru. De asemenea, România se situează printre primele societăţi europene în ceea ce priveşte proporţia adulţilor care cred în existenţa unor numere norocoase: aproximativ jumătate dintre români erau de acord, în 2005, cu afirmaţia că «unele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumiţi oameni», faţă de media EU29 de aproximativ o treime.

Datele anchetei STISOC 2009 reconfirmă aceste distribuţii, constanta lor în timp, şi mai indică faptul că aproximativ 40% dintre români consideră că zodia în care suntem născuţi ne influenţează «mult» sau «foarte mult» personalitatea. Credinţa în influenţa zodiilor este răspândită mai mult în mediul urban şi în rândul femeilor.

România are una dintre cele mai ridicate rate ale evaluării homeopatiei ca fiind "foarte ştiinţifică" şi una dintre cele mai ridicate rate de non-răspunsuri, cu excepţia Turciei. În schimb, practicarea homeopatiei este una din cele mai scăzute (1 din 4 persoane în Franţa sau Austria şi 1 din 10 persoane în România).

Ancheta STISOC 2009 arată că aproximativ jumătate dintre respondenţi cred că norocul este mai important pentru succesul în viaţă decât şcoala. Proporţia este mai ridicată în rândul persoanelor care cred în influenţa zodiilor, dar şi într-o posibilă legătură între o orientare fatalistă asupra vieţii şi acceptarea zodiilor ca forţă în viaţa omenească, se mai spune în cercetarea Facultăţii de Sociologie.

Dintre superstiţii, prevenţia deochiului cu ajutorul culorii roşii şi zicala "dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani" reprezintă cele mai răspândite credinţe superstiţioase printre români. Ierarhia se continuă cu ghinionul indus de pisicile negre şi numărul 13. Cea mai puţin răspândită superstiţie se referă la condiţionarea norocului la cărţi de absenţa lui în planul sentimental romantic al dragostei.

În schimb, persoanele mai religioase nu sunt mai puţin superstiţioase. Mai exact, cei care au un comportament religios mai pronunţat şi cred în anumite elemente ce ţin de creştinism, ţin mai mult cont de superstiţii. Argumentul care ar susţine această afirmaţie este că religia şi superstiţiile oferă explicaţii, predicţii şi un control perceput asupra evenimentelor pe care individul le poate controla mai greu prin cunoaştere empirică şi acţiune directă. Deşi biserica se opune superstiţiilor, o parte dintre cei care caută răspunsuri şi ghidare în religie o fac şi cu superstiţiile, arată acelaşi document.

Dar indiferent de cunoştinţele ştiinţifice sau religioase, cei mai mulţi români au atitudine favorabilă dezvoltării ştiinţei şi investiţiilor publice în cercetarea ştiinţifică. Totuşi, numai unul din doi români are atitudini şi conduite utilitarist-pragmatice în raporturile cu ştiinţa, pe când restul sunt temători si sceptici sau mitizează ştiinţa.

Proiectul STISOC a fost finanţat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România, în cadrul programului PN II Capacităţi 2008. Investigaţia empirică a constat în utilizarea unui chestionar comparabil cu cele aplicate în cadrul Eurobarometrului Special al Comisiei Europene şi a fost realizată în perioadă iulie-septembrie 2009 pe un eşantion stratificat multistadial probabilist, reprezentativ pentru populaţia în vârstă de peste 18 ani din România.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Prosti
Eu cred ca cei care au facut raportul sunt mai prosti decat materialul studiat ...Raport facut din birou sau dupa stirile bomba de la tv....
Postat 02 August 2010, 08:31 de Sandu
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Noaptea muzeelor a atras un număr record de vizitatori în Oradea. Cozi de zeci de metri la noul sediu al MȚC (FOTO)
  • Ziua Eroilor a fost marcată cu felicitări şi diplome în Cetatea Oradea (FOTO)
  • Dezbaterile Consiliului Local Oradea se vor muta în beciurile Primăriei (FOTO)
  • Festin în Piaţa Unirii: A început Street Food Festival Oradea, cu mâncăruri apetisante şi preţuri piperate (FOTO)
  • Cea de-a XXII-a ediție a Zilelor Muzeului Țării Crișurilor a debutat cu o dublă lansare de carte (FOTO)
  • Festivalul „Flori de mai”: Elevii cu cerinţe speciale şi-au demonstrat abilităţile artistice, pe scena Teatrului Arcadia (FOTO/VIDEO)
  • Meloterapie: Celebrul violonist Alexandru Tomescu le-a cântat copiilor din Spitalul Municipal Oradea cu vioara Stradivarius Elder - Voicu (FOTO/VIDEO)
  • Universitatea altfel: Târg de joburi 'asezonat' cu muzică şi dulciuri (FOTO/VIDEO)
  • Lecţia de ecologie: Preşedinţii de asociaţii au fost informaţi despre programul pilot de colectare a deşeurilor în trei fracţii (FOTO)
  • Evitaţi! Lucrările la reţeaua electrică au blocat strada Louis Pasteur din Oradea (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON