Blazon greşit: Stema judeţului Bihor va fi refăcută, deoarece conţine un detaliu penibil

Cu siguranţă nu mulţi bihoreni ar putea descrie stema judeţului, "marcă" vizuală a identităţii acestei părţi de ţară.

Un profesor orădean a analizat-o însă mai atent şi a constatat cu stupoare că un sfert din ea a fost "grecizată", reproducând imnul României în limba română, dar cu litere greceşti, cum niciodată şi nimeni nu a mai făcut-o. Sesizat de BIHOREANUL, cel mai înalt for ştiinţific al ţării solicită acum corectarea cât mai urgentă a blazonului!

Simbolurile judeţului

Actuala stemă a Bihorului a fost aprobată în 1998 prin Hotărâre de Guvern, semn că la vremea respectivă s-a prezumat respectarea tuturor regulilor heraldicii. Conform descrierii din HG, simbolul e compus dintr-un scut împărţit în patru sferturi: în primul este desenat un turn negru cu fereastra şi poarta închisă, al doilea are cinci spice de grâu, al treilea un ciorchine de struguri şi o frunză de viţă, iar ultimul un hrisov, pe orizontală stema având trei brâuri unduite, cel din mijloc cu trei peşti.

Hotărârea explică succint şi semnificaţia elementelor stemei: turnul reprezintă vechea cetate a lui Menumorut, spicele şi frunza de viţă simbolizează hărnicia locuitorilor, hrisovul evocă multitudinea documentelor ce atestă spiritualitatea specifică zonei, iar cele trei brâuri bogăţia piscicolă a Crişurilor.

Nişte anonimi...

Un amănut a trecut, totuşi, neobservat. Şi aşa ar fi rămas poate încă mult timp dacă un tânăr profesor orădean, cunoscător al limbilor clasice (latină, ebraică şi greacă veche) nu ar fi fost curios să analizeze hrisovul de pe al patrulea sfert. Angajat al Inspectoratului Şcolar, Claudiu Damian (foto) vede stema judeţului zilnic. Când a decis să se uite mai atent la scrisul de pe blazon, a recunoscut din prima literele, care sunt... greceşti. "Mi-am dat seama că pe hrisov sunt scrise primele versuri din imnul României în româneşte, dar cu alfabet grecesc", spune Claudiu.

Cum a avut loc gafa e greu de spus, pentru că nimeni nu pare să-şi amintească cine a lucrat la stema judeţului. Cel mai probabil, o comisie judeţeană formată din istorici a propus stema unei comisii naţionale, care a avizat-o şi a înaintat-o Guvernului spre aprobare. Numele specialiştilor şi explicaţiile lor pentru ciudata combinaţie de "romgreacă" sunt însă ascunse în arhivele Consiliului Judeţean.

Să nu înţeleagă maghiarii!

Firesc ar fi fost ca imnul să fie scris ori cu caractere chirilice, aşa cum a fost scrisă în original, de către Andrei Mureşanu, poezia "Deşteaptă-te, române!", ori cu alfabetul latinesc, folosit în ortografia română. "Nu văd rostul caracterelor greceşti, mai cu seamă că grecii nu au avut nicio influenţă notabilă în Bihor. Ne facem de râs!", spune Claudiu.

De aceeaşi opinie sunt şi membrii actualei Comisii judeţene de heraldică. "Nu înţeleg de ce au făcut-o aşa", spune Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, care ţine însă să se delimiteze de necunoscuţii autori, precizând că abia din 2005 lucrează în comisia din care mai fac parte actualul deputat Szabo Odon şi fostul şef al Arhivelor bihorene, Bujor Dulgău. Nici aceştia nu au vreo explicaţie pentru greşeală.

Cu toate acestea, printre specialiştii în heraldică din Bihor circulă bănuiala că imnul ar fi fost scris cu litere greceşti pentru ca ungurii din judeţ să... nu fie deranjaţi. "Dacă într-adevăr asta au vrut, le-a ieşit, pentru că până la urmă textul nu l-au înţeles nici maghiarii, nici românii", spune Szabo cu sarcasm.

Greşeală din necunoaştere

La solicitarea BIHOREANULUI, stema a fost analizată şi de Comisia de heraldică, genealogie şi sigilografie din cadrul Academiei Române, iar experţii au dat acelaşi verdict: stema e greşită! "Bănuiesc că graficianul care a realizat stema, neavând caractere chirilice, le-a folosit pe cele greceşti. Probabil că nici nu a ştiut că există o diferenţă", crede Ileana Cazan, secretarul Comisiei.

Preşedintele Comisiei, istoricul Dan Berindei, a decis să declanşeze o procedură de corectare, anunţând că va cere Ministerului Administraţiei şi Internelor refacerea stemei, astfel încât ultimul sfert al acesteia să conţină în locul imnului "româno-grecesc" un portativ cu notele muzicale ale începutului imnului.

În aceste condiţii, specialiştii bihoreni, în frunte cu profesorul care a depistat eroarea stemei Bihorului, consideră că cel mai bine ar fi schimbarea întregii steme, în urma unui concurs de idei şi a unei dezbateri publice, pentru ca judeţul să aibă un blazon cu adevărat reprezentativ, nu unul care să-i lege pe bihoreni de neamuri cu care n-au avut nicio treabă...